„Anul agricol 2020 ne dă nu doar bătăi de cap, dar şi ne pune în gardă”

Agricultura este o ramură ce nu îşi deschide tainele chiar fiecărui păşit în domeniu. Agricultura este selectivă, la fel ca şi memoria.

Ion Babără, directorul SRL „Valea Sofiei” este unul dintre rarii oameni pe care domeniul agrar l-a acceptat din prima, fără insistenţe şi demonstrări. L-a acceptat necondiţionat. De fapt, s-au acceptat reciproc, s-au înţeles din priviri şi de la primii paşi.
Stagiul de muncă al lui Ion Babără numără ani şi ani, iar experienţa acumulată în acest răstimp, cunoştinţele şi abilităţile sunt tocmai bune pentru o monografie.
A trăit de toate în aceşti ani. A înregistrat succese notorii, deţinând întâietatea pe raion la creşterea unor recolte mari, care se deosebeau şi prin calitate. A extins terenurile întreprinderii agricole acceptând noi şi noi cereri din partea cotaşilor- consăteni. A înnoit permanent parcul de maşini şi tractoare. A pus preţ mare pe tehnologiile performante de lucrare a solului, pe combinele de ultimă oră, pe ştiinţa agrară mereu în dezvoltare.
Un lucru deosebit ar fi şi păstrarea şeptelului de vite mari cornute, cu alte cuvinte, asigurarea continuităţii fermelor de lapte-marfă. Asta în timp ce în celelalte gospodării din raion lumea a şi uitat cum ar fi să activeze în prezent un asemenea sector.
Însă, ceea ce este cel mai important, Ion Babără niciodată nu a trecut pe plan secundar omul muncitor, plugarul, persoana care, aidoma unui perpetuum mobile, asigură mişcarea şi prosperarea domeniului agricol. De aceea, în anii mai buni, dânsul le făcea daruri cu adevărat mari: seturi de mobilă de perete, frigidere, televizoare, cuptoare cu microunde etc. Când roadele erau mai modeste şi cadourile erau mai de mică valoare, dar totdeauna avea grijă să le aprecieze munca, să-i motiveze, să-i bucure.
– Dar cum altfel? – ne spune şi acum, – omul trudeşte, se consumă, îşi cheltuie forţele, sănătatea, dacă vreţi!
Acum, de câţiva ani, agricultura cam este în impas. Condiţiile meteorologice influienţează în negativ şi roadele, şi starea solului, şi dispoziţia plugarilor.
– În faţa acestor încercări suntem neputincioşi, – ne mărturiseşte directorul de la „Valea Sofiei”. Nu ne resemnăm, însă, nu dăm mâinile în jos, insistăm, încercăm, studiem, vrem să depăşim nevoile.
Nici roada din anul curent nu este una de laudă. De pe cele 1300 hectare de cerealiere din prima grupă (grâu, orz şi mazăre) am obţinut în medie ceva peste trei tone de boabe. Adică, comparativ cu anii precedenţi, roada obţinută este în jumătate. Seceta ne-a distrus mult.
Dar, vreau să zic, că nici pentru culturile târzii nu se conturează o situaţie mai bună. Dacă nu mai plouă o săptămână-două, va fi compromisă şi floarea soarelui, porumbul, sfecla de zahăr.
Ca să salvăm puţin situaţia, afânarea solului o facem la o adâncime de 35 cm. Asta pentru ca dacă vom avea precipitaţii, să-i asigurăm apei pătrunderea mai în adâncime, să înmoaie pământul.
Cât despre sectorul zootehnic, directorul ne-a spus cu mare mahnă, că este în derivă. „Numai mănâncă şi lapte nu dă”, ne-a zis Ion Babără, mai adăugând, că în ultimul timp a redus cu vreo 15 procente numărul de capete, dar pe parcurs, până la sfârşitul anului, vor mai reduce şeptelul cu altele 20-25 procente.
– Anul agricol 2020 ne dă nu doar bătăi de cap, dar şi ne pune în gardă. Însă nu avem dreptul să cedăm. Doar agricultura e baza raionului, a ţării. Anume acest domeniu susţine populaţia, ne face să sperăm la ziua de mâine. Vor veni şi alte timpuri, mai bune. Cu siguranţă!
Liuba BULGARU

Lasă un răspuns