Se încarcă...
Ești aici  Acasă  >  Cultura, Ştiinţă  >  Articol curent

Ai noştri tineri… în Danemarca activează

Prin   /  27 iulie 2018  /  Nici un comentariu  /   54

Romeo Ţurcan, în 1987, a absolvit IPLT „Mihai Eminescu” (anterior şc.medie nr.1) or. Drochia. Viaţa, luându-l pe aripile sale, legănat de un destin favorabil, (ne permitem să spunem acest lucru în urma discuţiei cu dânsul), l-a purtat prin diverse locuri de muncă, unde ar fi putut prinde rădăcini bune. Însă pista de aterizare a fost să fie Danemarca, oraşul Aalborg. Despre cariera sa de profesor universitar, şi nu numai, discutăm cu Romeo Ţurcan, care se află într-o mică vacanţă la baştină.

Romeo Țurcan

Romeo Țurcan

— Pentru început, ce profesie ţi-ai ales?
— Ingineria mecanică a Forţelor aeriene, cu studiile la Riga. Am revenit acasă, unde mi-am început cariera în calitate de specialist în marketind la Sigma („Sciotmash”) din Chişinău, apoi, în aceeaşi postură, în programul TACIS (asistenţă tehnică pentru ţările CSI), consultant la SA „Moldtelecom”. Şi în continuare – manager de proiect la ASCOM-GROUP S.A., după care am activat şi la USAID.
— Aici, după câte ştiu, te-ai reţinut.
— Am activat trei ani, până în 1999, când am plecat la Universitatea din Strathclyde, Scoția, Regatul Unit din Marea Britanie, unde am făcut masteratul la marketingul şi antreprenoriatul Internațional. M-am întors la USAID, unde un an am activat în domeniul marketingului internaţional.
— De ce doar un an?
— Pentru că am revenit în Scoţia, unde am făcut  doctorantura, în domeniul  antreprenoriat internaţional.
— Şi acum, cu toate actele în regulă, încotro?
— Înapoi acasă. Aici, cu alţi tineri, am fondat în Moldova o organizaţie neguvernamentală (ONG), mai bine zis, o filială a unei organizaţii similare din Marea Britanie „Asociaţia Internaţională business şi parlament”  (IAPB).
— Chiar cu implicarea Parlamentului R. Moldova?
— Unii deputaţi erau membri ai Consiliului coordonator.
— Şi care erau obiectivele acestei structuri?
— Dezvoltarea şi facilitarea dialogului continuu între forul legiuitor şi mediul de afaceri. Fiind unul transparent şi constructiv, el a fost axat pe examinarea şi găsirea de soluţii la subiectele de importanţă majoră ce vizează dezvoltarea antreprenoriatului şi climatului mediului de afaceri.
— Când a apărut la orizont Danemarca?
— În 2006, pe internet am citit o invitaţie a Universității din Aalborg de a aplica actele pentru locurile vacante.
— Şi ai fost admis din prima?
— Da, am fost acceptat. Iniţial câte două luni în trimestru, iar din 2010 – cu „full time”, adică cu timp deplin.
— De ce Aalborg?
— Acolo am găsit „teren” larg pentru activitate, cred eu. Sunt toate facultăţile, la care îşi fac studiile peste 22 000 de studenţi, dintre care 5-7 mii – internaţionali.
— La ce facultate eşti profesor-conferenţiar?
— La Ştiinţe sociale, Departamentul Business şi Management, unde îşi fac studiile vreo 1500 de studenţi. Avem şi moldoveni, ne bucură acest fapt.
— Romeo, cunosc, că activitatea ta a depăşit pereţii Universităţii din Aalborg. Cu ce te mai ocupi?
— Consecutiv, cu proiecte internaţionale, pe care mă străduiesc să le aduc în Moldova, în ţara mea de baştină. Împreună cu Universitatea Tehnică din Moldova, ce are statut de coodonator internaţional, am implementat un proiect structural cu propuneri legislative de raţionalizare, restructurizare şi modernizare a învăţământului superior din RM, elaborate de către echipa proiectului „Consolidarea autonomiei universitare în RM” (EUniAM), finanțat prin programul comunitar TEMPUS-IV pentru perioada 2012-2015 cu un grant de cca € 1 milion.
— Şi în prezent?
— Din 2015 activez, la fel în calitate de coordonator internaţional principal UE, în alt proiect „ERASMUS+ PBLMD”, cu un buget total de € 1,544,760, ce vizează învăţământul superior.
— Iar reforme şi restructurări?
— Mai mult. Proiectul PBL MD de consolidare a capacităților în domeniul învățământului   superior, se concentrează pe reforma curriculară și modernizarea învățământului superior din Republica Moldova în conformitate cu principiile procesului Bologna. La UTM a fost inaugurată o platformă PBLMD, ce include trei săli de studii, un hol şi o sală de recreaţie cu un design dedicat acestui mediu de învățare – o infrastructură atrăgătoare, acces la surse moderne de învățare, internet. Aici sunt instruiţi studenţii, înmatriculaţi conform noului program de studii „Ingineria Software”, structurat după modelul de predare-învățare al Universităţii Aalborg din Danemarca. Sălile au fost echipate cu suportul UE, în cadrul proiectului ERASMUS+ „Introducerea învățării bazate pe probleme în Moldova: pentru sporirea competitivității și sporirea șanselor de angajare a acestora”.
— Pentru cititorii noştri: ce înseamnă învăţarea bazată pe probleme?
— PBLMD reprezintă un instrument de predare-învăţare centrată pe student şi are menirea să încurajeze studenţii să se implice activ, în mod independent şi constructiv în identificarea şi soluţionarea problemelor, fiind ghidaţi şi îndrumaţi de cadrele didactice. Această metodă de instruire solicită şi legături mai strânse dintre instituţiile de învăţământ şi mediul de afaceri, or, acest deziderat va permite absolvenţilor să facă mai uşor faţă concurenţei de pe piaţa muncii.
— Iniţial a fost doar UTM. Acum echipa vi s-a mărit?
— În present sunt 6 echipe universitare, ce au aderat la acest proiect novativ: UTM, USM, ASEM, Universitatea de medicină, cele din Cahul şi Bălţi. Universităţile, în baza acestui proiect, elaborează metode şi programe noi de studii, altele sunt modificate.
— Probabil, şi profesorii, şi studenţii trebuie pregătiţi pentru această etapă nouă de studii.
— Exact. În primul rând, grupele se formează din studenţi ce posedă limba engleză, deoarece ei pleacă la studii, selectiv, câte 15 studenţi, prin programul mobilităţi, în universităţile europene partenere ale proiectului. La fel, şi profesorii merg în diferite universităţi unde învaţă noul. Pentru aceste scopuri din proiect sunt prevăzuţi 650000 euro
— Crezi că şi în Moldova învăţământul superior poate fi reformat, poate deveni mai eficient?
— Cred, deoarece avem déjà rezultate. În aceşti ani în jurul a 300 de profesori din Moldova au fost instruiţi în Suedia, Germania, Marea Britanie, Danemarca etc. Şi studenţii manifestă interes viu. Dar trebuie de muncit încă foarte mult. Eu, în calitatea mea de coordonator UE, pot asigura, că UE nu oferă bani fără a fi sigură pe ceva, sau dacă nu se bazează pe credibilitate.

Valentina CEBOTARI

Lasă un răspuns

Puteţi, de asemenea, ca...

Vasilisa ZAPOROJAN

Activitate apreciată de un trecător

Citeşte mai mult →