Se încarcă...
Ești aici  Acasă  >  Cultura, Ştiinţă  >  Articol curent

Poezia din scrin

Prin   /  31 mai 2019  /  Nici un comentariu  /   25

Stă poezia uitată, ascunsă-ntr-un scrin, până-ntr-o zi o doreşti”…
V-aţi luminat la faţă? Da, sunt cuvintele din memorabila, vechea şi melancolica romanţă „Că nu e om să nu fi scris vreo poezie”…, „… ” ngălbenită hârtia, e ruptă puţin”… dar păstrează suvenirul anilor tinereţii.

Poză simbol

Poză simbol

Am dat şi eu zilele acestea, printre vechile şi uitatele manuscrise, de o foaie îngălbenită de vreme. O poezie de şase strofe, tipărită la maşină, datată cu… primăvara anului 1969. La vederea ei mi s-au reactualizat instantaneu evenimentele, de care erau legate scrierea ei.
Într-una din zile, la Drochia, se anunţase un mare concert la Casa de cultură a fabricii de zahăr. Cum asemenea evenimente se întâmplau rar în orăşelul Drochia, lumea a dat năvală, sala s-a umplut până la refuz, pe spaţiile de la pereţi de asemenea erau oameni, stând în picioare.
De obicei, în acei ani, asemenea concerte erau susţinute de cei mai mari cântăreţi de la noi: Tamara Ceban, Gheorghe Eşanu şi novicele promiţător Nicolae Sulac (anume în această ordine ieşeau în scenă!).
Acum în faţa spectatorilor s-au perindat câţiva compozitori. Nu vi-i pot spune pe nume. Că o fi fost Dumitru Gheorghiţă, David Gherşfeld, Alexei Stârcea, că o fi fost valentin Vilinciuc, Şico Aranov, că ei erau cunoscuţi pe atunci. Nu îmi amintesc, nici cu ce ne-au ocupat timpul nu îmi amintesc bine. Ne-au cântat din instrumente (pian, violoncel, trompete), ne-au vorbit despre muzică (fiindcă ei sunt mai întâi instrumentişti, muzicieni).
Spre sfârşit s-au adresat către sală şi ne-au spus cam aşa: „Noi vom fi şi mâine la dumneavoastră. Cine va scrie o poezie despre oraşul Drochia şi ne va aduce-o, noi vom pune textul pe note şi seara veţi putea auzi cântecul”.
Astăzi şed şi mă gândesc: Să se fi marcat şi prin acest eveniment cultural (întâlnirea cu compozitorii, aniversarea a 80-a de la apariţia oficială (în 1889) a localităţii Drochia-gară?
Eu lucram de câteva luni la redacţie. De dimineaţă am venit în birou şi am scris poezia cât ai zice… „Drochia în nou veşmânt”. Numai am dovedit s-o citesc şi la mine au intrat redactorul Nicolae Leucă, apoi şi Vasile Trofăilă, corespondent zonal la „Moldova Socialistă”. Ei s-au arătat încântaţi de creaţia mea şi m-au îndemnat insistent să o duc compozitorilor. Citiţi-o şi dumneavoastră:
Drochia în nou veşmânt

O sfioasă ţărăncuţă
Ai fost, Drochie, la–nceput,
Nici la gară olecuţă
Nu-ndrăzneai să stai mai mult.

Te doseai de ochii lumii
În rochiţa ta de tort
Şi-ţi duceai cu-amărăciune
Traiul greu precum ţi-a fost.

Dar un veac trăit sub soare
Ţi-a adus bujori în faţă
Şi o muncă cu ardoare
Te-a adus la altă viaţă.

Şi ţi-ai primenit veşmântul,
Ai cules în ochi lumină,
De se bucură cuvântul
Ca de-o floare din grădină.

Nu mai eşti cea ţărăncuţă,
Necăjită şi sfioasă,
Ci stăpână cunoscută
Şi în lume, şi în casă.

Ieşi în prag puţin sfioasă,
Numai cât îţi şade bine,
Şi invită azi în casă,
Oaspeţi dragi ce vin la tine.

Seara, în aceeaşi sală arhiplină, a sunat cântecul „Drochia în nou veşmânt”, interpretat vocal şi la pian de compozitorul Victor Masiucov, autorul muzicii. Sala a aplaudat autorilor cântecului, aducând în acest fel un omagiu şi oraşului Drochia, la aniversarea sa de 80 de ani.
Despre acest eveniment a scris gazeta republicană „Советская Молдавия”.
De atunci nu am mai auzit nimic, nici de Victor Masiucov, nici de cântecul lui.
Şi poezia mea a stat „ascunsă-ntrun scrin”, până a fost să dau de ea.
Cuget asupra cifrei 9 din anul evenimentului descris şi anul actual şi constat o aniversare de 50 de ani a poeziei. Tot cifra 9 ne duce cu gândul la anul 1889, când a fost anunţată localitatea Drochia-gară. Ia vedeţi ce aniversare are oraşul nostru Drochia! 130 de ani! E chiar prilej de serbare! În orice timp pe parcursul anului.
Felicitări, Drochie dragă! Îţi aduc în dar poezia din scrin.
Vitalie ZAGAIEVSCHI

Lasă un răspuns

Puteţi, de asemenea, ca...

Curăţenia spirituală presupune şi curăţenia lăcaşului

Cotidianul Mănăstirii Nicoreni

Citeşte mai mult →