Harnici şi ospitalieri, ţarigrădenii nu cedează în faţa vecinilor

Harnici şi ospitalieri, ţarigrădenii nu cedează în faţa vecinilor

Astăzi ne deplasăm virtual într-un sat, cu totul parcă diferit de alte localități, în satul Țarigrad.

Această localitate este un sat mare cu oameni gospodari, toți unul ca unul, oameni care știu să muncească ca nu cumva vecinul să-l întreacă, dar şi să se veselească.

Satul Țarigrad se află la doar 3 km spre nord-vest de stația de cale ferată și de orasul Drochia. La nord se învecinează cu satul Sergheuca, iar la 6 km vest, peste râul Răut – cu s.Ochiul-Alb.
Primii locuitori și-au ales vatră pentru sat în Valea Tarigradului, care se întinde de la nord spre sud, pâna aproape de valea Răutului, pe o lungime de 9 km.
Referitor la anul înființării localității sunt date diferite.O sursă indică 27 iulie 1795, iar alta -1831, ultima fiind rodul cercetarilor din 1923.
Valea Țarigradului cu satul și cu populația lui se afla pe moșia boierului Alexandru Demianovici, unul din vechea și încrengata dinastie a moșierului Caietan Demianovici. Domeniile lor erau relativ modeste, de doar 1002 desetine. Dar în construirea, întreținerea şcolii în rol de tutore se angajau Anton Caietanovici Demianovici, care avea în posesie 1614 desetine de pamânt, si feciorul lui Grigore, cu o moșie infimă de 301 desetine la Ghizdita.
O altă legenda spune, ca satul Tarigrad a fost atestat documentar pentru prima dată la 27 iulie 1795 sub denumirea de Corbu, iar în 1859 – cu Valea Țarigradului (în acel an în sat trăiau 943 locuitori).

Primii locuitori, care s-au așezat pe moșia satului, au fost țăranii din Paustova și Ojova. Nu întâmplător majoritatea localnicilor poartă numele Postovanu și Ojovanu. O parte a moșiei satului se afla în proprietatea unui boier grec, căruia localnicii i-au spus „grecul de la Țarigrad”. Se presupune, că de aici se trage și denumirea satului, de altfel, unică.
La 30 octombrie 1945, satului Țarigrad i se dă denumirea de “Glavan”, în memoria partizanului ilegalist Boris Glavan din “Garda Tânără”, fiul lui Grigore si Zinaida Glavan. In memoria lui Boris Glavan, în casa părintească a acestuia, este deschis și un Muzeu-Memorial.
In anul 1882, la Țarigrad, din piatră este zidita biserica cu hramul Sfântul kneaz Alexandr Nevski. Cu referire la deschiderea bisericii se mai indică, în alte surse, şi anul 1929. Eroarea se depistează, când aflăm că deja la 1885 pe lângă biserică a fost înființată o școală parohială. Primul paroh al bisericii a fost Ambrosie Glavan. In 1909 paroh devine Dionisie Goncearuc, în strană își făcea slujba psalmistul Alexandru Lupan. Au mai slujit preotii: Vasile Simașchevici, dascalul Ioan Zorila, Eron Cațer, Ilie Guma. In prezent preotul acestei biserici este evlaviosul părinte Vitalie Cioruță.
La intrarea în sat acum se mai înalță o biserică frumoasă, primitoare, biserică cu hramul “Acoperământul Maicii Domnului”, al carei paroh este preotul Ion Novac.
Satul Țarigrad este vestit și prin dinastiile de lăutari faimoși și aici tin să menționez familia Bârlea, familia Cațer,etc.
Astazi, Roman Bârlea este unul din cei mai valoroși trompetiști din tot spațiu romănesc.

Dar orice țarigrădean știe cum se dansează faimoasa “SÂRBA DE LA ȚARIGRAD”, e o plăcere sa-i admiri cum se prind de mâini și învârtesc sârba atât de vesel și pătimaș.
Satul mai este vestit prin meșterii, care lucrau în tablă zincată, însă puțini au mai rămas care promovează acest meșteșug. Însă, daca intri în Țarigrad, vei observa cât de frumos sunt amenajate fântânile, crestele acoperişurilor la case, meşteşugărite din tablă, frumos ornamentată şi lucrată cu mult artistiym şi graţie de mesterii tarigradeni.
La Țarigrad s-au născut și personalități care duc faima acestei localități: Ion Costaș – General sovietic de aviație, fost ministru al afacerilor interne în Guvernul Republicii Moldova (1990-1992); Lilia Ojovan – prezentatoare TV; Sergiu Istrate,  cunoscut după numele de scenă Sasha Lopez, muzician, compozitor, DJ și producător muzical roman, etc. Dar și profesori, medici, ingineri…
Dacă intri în Țarigrad, neapărat te vei convinge de ospitalitatea localnicilor. Se spune, că la Țarigrad sunt cele mai gospodine femei, meșterițe adevărate în ale culinăriei, de aici cu sigurantă a pornit şi ideea de a se organiza în localitate Festivalul bucatelor naționale “Gurmania”, un eveniment cultural cunoscut în întreaga țară, dar déjà şi peste hotare pentru că mulți țarigrădeni, fiind plecați peste hotare, sărbătoresc acest festival şi în diasporă.
Tarigradul mai este vestit prin cei mai talentati fotbaliști, echipa de fotbal din localitate fiind cea mai bună din raion.
Cristina ŢURCANU

Lasă un răspuns