Se încarcă...
Ești aici  Acasă  >  Noutăți  >  Articol curent

Punctări pe urma unui proiect de decizie

Prin   /  02/06/2017  /  Nici un comentariu  /   30

Pentru a-ţi formula o părere despre activitatea Consiliului raional Drochia, ar putea fi suficientă şi prezenţa la o singură şedinţă a aleşilor raionali.

Pentru a-ţi formula o părere despre activitatea Consiliului raional Drochia, ar putea fi suficientă şi prezenţa la o singură şedinţă a aleşilor raionali.

Ultima întrunire a consilierilor raionali a fost pe la finele săptămânii precedente. Ordinea de zi ocupa o A4 pe ambele părţi şi număra 20 de proiecte de decizii. Cum fiecare şedinţă este precedată de munca în comisiile de specialitate, unde unele chestiuni se discută şi se răsdiscută, activitatea consilierilor în cadrul şedinţelor însăşi devine mai simplă, iar timpul cronometrat pentru desfăşurarea lor — mai redus.

Bună, utilă şi benefică această experienţă. Atâta doar, că în urma acestui fapt, activismul unor consilieri este nul, iar, pe alocuri, ţi se crează impresia că unii chiar sunt departe de a înţelege ce se întâmplă la şedinţă şi pentru ce se votează. (Fără supărare. Sunt şi asemenea cazuri. Spre regret, deloc rare).

Alteori, răbdarea consilierilor în audierea unor raportori nu are „talaghir”, astfel că ei, strigăt peste strigăt, opresc discursurile sub motivul „asta s-a discutat în comisie”. Între timp, cele enunţate, bunăoară, într-una din şedinţele Consiliului raional, de către Maxim Bernic, şeful Inspectoratului de poliţie raional, cu tangenţă la infracţiuni, violenţă în familie, delicvenţă juvenilă, ar fi trebuit ascultate cu mare luare aminte de aleşii raionali. Or, actualitatea sesizată de şeful poliţiştilor la acest capitol nicidecum nu este liniştită, ba dimpotrivă.

Cam aceeaşi situaţie s-a produs şi în cadrul şedinţei despre care am pornit a vorbi la începutul acestor rânduri. De data aceasta, Marin Trifailo, şeful Secţiei Construcţii, Gospodărie comunală şi Drumuri, a Consiliului raional Drochia, cu mare insistenţă şi-a impus spre ascultare darea de seamă cu privire la programul lucrărilor de reparaţie şi întreţinere a drumurilor de interes raional pe anul 2017. Fiţi de acord, o temă actuală şi cu „palpitaţii”.

Adevărat, Marin Trifailo şi-a prezentat raportul, şi-a făcut datoria, dar ascultători adevăraţi a avut puţini, dovadă fiind şi unele întrebări adresate de consilieri, care se interesau tocmai despre ceea ce raportorul vorbise chiar detaliat.

Aşadar, cum cele comunicate de şeful de la Construcţii, Gospodărie comunală şi Drumuri fac parte din spectrul de întrebări ce ar trebui aduse la cunoştinţa opiniei publice din tot raionul, am iniţiat interviul ce urmează.

Marin TRIFAILO, şeful Secţiei Construcţii, Gospodărie comunală şi Drumuri, a Consiliului raional Drochia

Marin TRIFAILO, şeful Secţiei Construcţii, Gospodărie comunală şi Drumuri, a Consiliului raional Drochia

— Domnule Trifailo, am înţeles corect, că din 2015 s-au schimbat atribuţiile principale ale secţiei în fruntea căreia sunteţi?

— Adevărat. Dacă până la 2015, sursele financiare de la bugetele de stat şi raional alocate pentru construcţie, reconstrucţie-modernizare şi reparaţie le gestiona secţia noastră, apoi acum atribuţiile noastre principale constau în acordarea ajutorului consiliilor locale din raion la fundamentarea şi elaborarea programelor pe termen scurt, mediu şi lung pentru lucrările publice de interes local. În urma acestui fapt, colaborarea Consiliului raional Drochia, în special, a Secţiei Construcţii, Gospodărie comunală şi Drumuri cu Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Economiei şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor au adus rezultate constructive.

— În termeni concreţi, cum ar veni asta?

— Cooperarea cu Ministerul Economiei, şi anume cu Fondul de Eficienţă Energetică, ne-a permis implementarea a 3 proiecte din 10 depuse spre finanţare.

  1. Eficientizarea energetică prin anveloparea clădirii liceului teoretic „Viorel Ciobanu” din comuna Şuri (suma 2.263 mii lei).
  2. Eficientizarea energetică a clădirii şcolii muzicale din oraşul Drochia (441mii lei). Stipulez că, pentru finalizarea acestor lucrări mai este necesară suma de 50 mii lei.
  3. În curs de implementare se află eficientizarea energetică a clădirii gimnaziului din satul Hăsnăşenii Mari. La moment, au fost valorificate 477 mii lei din suma totală de 1.975 mii lei.

În etapa a II-a a proiectului au trecut următoarele obiecte: Clădirea Centrului de Sănătate din s. Mândâc; Clădirea Centrului de Sănătate din s. Zguriţa; Grădiniţa din s. Moară de Piatră; Grădiniţa „Izvoraş” din s. Pelinia; Grădiniţa „Izvoraş” din s. Chetrosu; Iluminarea stradală din s. Ţarigrad.

În parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, şi anume cu Agenţia de Dezvoltare Regională Nord (ADR Nord), în prezent se implementează proiectul „Renovarea IMSP Centrul de Sănătate autonom Drochia „Anatolie Manziuc” prin eficientizare energetică”. În 2017 au fost alocate patru milioane lei, iar pentru 2018 vor fi valorificate alte opt milioane lei. Costul total al lucrărilor construcţie — montare constituie 12.9 milioane lei.

Vreau să subliniez că, eforturile depuse de către Emilia Lopatenco, şefa IMSP „Centrul de Sănătate autonom Drochia „Anatolie Manziuc” şi grupul de lucru al Consiliului raional Drochia, proiectul sus nominalizat a fost adus la condiţia optimă pentru finanţare.

Al II-lea proiect ce va fi finanţat cu suportul ADR Nord este „Îmbunătăţirea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în oraşul Drochia”.

Costurile investiţionale totale ale proiectului dat sunt estimate la 56 milioane 41 mii lei sau 2 milioane 71 mii euro. Proiectul va fi implementat pe parcursul a 3 ani. Astfel, se presupune că în primul an proiectul va fi implementat în proportie de 10%, în al doilea an — 50%, iar în al treilea an — restul 40%. Ţin să accentuiez că, cheltuielile de investiţii totale vor fi finanţate atât din sursele donatorilor interni şi internaţionali (77,8%, ceea ce înseamnă 2,13 milioane euro), cât şi din cele naţionale, gen fonduri de dezvoltare naţională, bugetele locale şi centrale, surse ale operatorului de apă (22,2%, adică 0,58 milioane euro). Desigur va fi prezentă şi contribuţia cetăţenilor. Proiectul va fi implementat de primăria oraşului Drochia şi ADR Nord.

— Din câte am reţinut, două din proiectele prezentate spre implementare au eşuat.

— Aşa este. Din lipsa surselor financiare nu au fost implementate: „Branşamentul pentru localităţile raionului Drochia, 34.1 km, ce prevedea alimentarea cu apă potabilă a 16 localităţi din raion, cu costul 200 milioane lei”, şi, respectiv, „Renovarea reţelelor de drumuri intercomunitare: or. Drochia, satele Ţarigrad, Sergheuca, Pervomaiscoie, Antoneuca, comuna Fântâniţa şi s. Târnova din raionul Donduşeni, cu lungimea de 24.9 km şi costul — 30,5 milioane lei”. Totodată, renovarea a 7,5 km de asfalt, 5 podeţe, 6 pavilioane pentru pasageri şi 42 de indicatoare au rămas la implementarea Administraţiei de Stat a Drumurilor a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.

— Dar, parcă, problema apei pentru raionul Drochia era la controlul guvernului ţării?

— Guvernul RM, în parteneriat cu BERT, îşi propun să aloce un milion de euro pentru implementarea proiectului, în urma căruia 5 raioane vor fi aprovizionate cu apă. Între ele şi raionul nostru.

— În raport aţi vorbit şi despre susţinerea FISM, sprijinul financiar nerambursabil din partea României…

— Exact. Cu sprijinul tehnic al FISM-ului, dar şi din ajutorul financiar nerambursabil din partea Guvernului României, în anii 2014-2017, pentru reparaţia a 20 de grădiniţe din raion au fost alocate 7 milioane 414 mii 860 lei. Pentru anul curent FISM a luat decizia de finanţare a grădiniţei nr. 4 „Licurici” din s. Pelinia. Pentru renovarea acoperişului şi construcţiei grupului sanitar al acestei instituţii, finanţatorul va utiliza un million de lei.

— Aţi vorbit la şedinţă şi despre importanţa sectorului serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare…

— Da. Şi subliniez încă o dată, acest sector este unul foarte important pentru populaţie, fapt evidenţiat atât în Strategia de aprovizionare cu apă şi canalizare a Republicii Moldova, cât şi în Programul de Guvernare. Ambele pledează pentru promovarea investiţiilor în dezvoltarea infrastructurii utilităţilor publice (sistemului de apă şi canalizare).

— Cu referinţă la raionul Drochia, ce este de menţionat la acest capitol?

— Până anul trecut în raionul Drochia era dezvoltat un singur sistem centralizat de apă potabilă, situat în oraşul Drochia. Sistemul existent de apă potabilă în oraş a fost lansat în 1956 şi asigura cu apă potabilă 62% din numărul total de locuitori ai oraşului. În alte localităţi dezvoltarea sistemelor centralizate de apă potabilă a început în 2015. De exemplu, în s. Ţarigrad, localitatea cea mai apropiată de oraş, este amplasat un sistem centralizat, compus din 4 fântâni arteziene şi o reţea de distribuţie cu o lungime de 60 km. În prezent, au mai fost date în exploatare apeductele în satele Chetrosu (costul total 9 mln. 519 mii lei, lungimea 30 km), Antoneuca (2 mln. 903 mii lei, lungimea 6,5 km), comuna Fântâniţa (4 mln. 843 mii lei, lungimea 16.2 km).

În satele Ochiul Alb, Nicoreni, Sofia, Mândâc, Dominteni, Gribova, Pelinia lucrările de construcţie sunt în proces de derulare. Consiliile locale Şuri şi Maramonovca au depus pachetul de documente pentru finanţare la Fondul Ecologic Naţional.

— La şedinţă aţi abordat şi chestiunea legată de reţeaua de canalizare.

— Din păcate, doar oraşul Drochia beneficiază de sistem de canalizare, ce deserveşte 43% din numărul total de consumatori conectaţi la reţeaua de distribuire. Tocmai din acest considerent, Consiliul raional Drochia a decis implementarea proiectului „Construcţia sistemului de epurare în oraşul Drochia”, parte din proiectul „Îmbunătăţirea situaţiei ecologice a bazinelor Prut şi Nistru prin îmbunătăţirea sistemului de epurare a apelor uzate”.

Vreau să se ştie, că la elaborarea lui au partcipant: aplicant — Consiliul orăşenesc Cernăuţi, Ucraina, şi trei parteneri — Centrul Bucovinean pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare din oraşul Cernăuţi, Consiliul Judeţean Suceava, România şi Consiliul raional Drochia. Suma vărsată în implementarea proiectului este: 330 mln. 254 mii 06 euro de la Uniunea Europeană; 5,01 mln. lei de la Fondul Ecologic Naţional; 1,09 mln. lei de la Consiliul raional Drochia.

Proiectul este finalizat. Documentaţia necesară va fi prezentată primăriei oraşului Drochia pentru gestionarea staţiei de epurare cu o capacitate de 400 m3/zi.

— Drumurile, reparaţia lor este încă o chestiune asupra căreia aţi insistat în faţa consilierilor raionali…

— Reţeaua rutieră a raionului Drochia are 259,5 km de drumuri publice, dintre care 95,7 km sunt de importanţă naţională, iar 163,8 km — de importanţă regională şi locală. Vreau să se ştie că, din 2017, având la bază Hotărârii guvernului nr. 1468, din 30.XII.2016, drumurile se împart în naţionale, regionale şi publice locale. Astfel, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, au transmis drumurile locale, cu lungimea de 113,04 km, în gestiunea autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul II. Pe când construcţia, întreţinerea şi iluminarea străzilor şi drumurilor publice locale ţine de autorităţile publice locale de nivelul întâi, adică este unul din domeniile lor proprii de activitate. În acest context, Guvernul Republicii Moldova a transmis în gestiunea administraţiei publice locale de nivelul I, 50 la sută din mijloacele financiare ale fondului rutier. Astfel, pentru întreţinerea drumurilor din raionul Drochia, ce are la activ 28 unităţi administrativ-teritoriale, vor fi defalcate 9 mln. 462 mii lei.

— Aţi mai avea ceva de punctat?

— Doar aş vrea să vă mulţumesc pentru oferirea posibilităţii de a face activitatea Secţiei Construcţii, Gospodărie comunală şi Drumuri a Consiliului raional Drochia, transparentă, dar şi cunoscută opiniei publice.

— Până la urmă, aceasta e şi misiunea săptămânalului nostru. Şi nu doar cu referinţă la munca şi rezultatele sectorului dirijat de Marin Trifailo…

A intervievat Liuba BULGARU

Lasă un răspuns

Puteţi, de asemenea, ca...

Pâine şi sare primarului Iurie GROSU, în semn de recunoştinţă

Incursiune în trecut, prezent și viitor

Citeşte mai mult →