Se încarcă...
Ești aici  Acasă  >  Agricultură  >  Articol curent

Merele fac parte din familia trandafirilor

Prin   /  02/10/2017  /  Nici un comentariu  /   729

În timp ce mergem încet printre pomii doldora de rod, Ion Dascăl, director la SRL „Tehagrodas”, un tânăr de 28 de ani, mă bombardează cu întrebări de cultură „agro” generală.

Lecţie de muncă pentru feciorul Ştefănică şi Ion DASCĂL

Lecţie de muncă pentru feciorul Ştefănică şi Ion DASCĂL

Ştiţi că există peste 8000 de soiuri de mere? Dar că merele pot varia ca dimensiune de la mărimea bobului de mazăre până la dimensiunea unui dovleac? Aţi auzit că cel mai mare măr cules vreodată a cântărit 1.5 kg? Ei, dar că merele fac parte din familia trandafirilor, aţi ştiut?

În timp ce mergem încet printre pomii doldora de rod, Ion Dascăl, director la SRL „Tehagrodas”, un tânăr de 28 de ani, mă bombardează cu întrebări de cultură „agro” generală.


Zilele acestea a plouat şi solul, deşi secătuit de vlagă aproape întreaga vară, nărăveşte să se ţină de încălţăminte. Astfel, livădarii par să poarte, ca pe vremuri, galoşi pedeasupra încălţărilor însăşi, pentru protejare. De aceea, paşii le sunt mai grei, însă mâinile culeg abil şi iute, fructele din copacii ceva mai răsăriţi decât un stat de om. Grăbesc culesul nu doar pentru că fructele au atins faza finală de coacere, ci şi pentru că două ditamai camioane aşteaptă marfa vitaminică pentru a o duce consumatorilor din Rusia.

−      Au rodit bine merarii, — mi se destăinuie cu bucurie tânărul agricultor. — De copil îmi plac livezile, cu orice fel de copaci, oricare le-ar fi fructele. Este ceva miraculos, ceva tainic în aceste suprafeţe de terenuri agricole.

Foşnetul frunzelor fine şi inocente apărute primăvara devreme fac pomii să pară firavi şi sensibili. Mai apoi, când copacii se acoperă de flori, peste livadă pare aruncat un elegant giulgi roz. Toamna, când greutatea merelor uneşte crengile cu pământul, inima ți se umple de satisfacție și speranță…


Iată ce sentimente îmi trezește livada și tot ce se produce cu ea, — a încheiat oarecum sfios Ion Dascăl.

Peste câteva clipe de tăcere, timp în care studiază atent un măr rupt la întâmplare de pe una din crengile ieșite mai în afara pomului, dânsul îmi povesteşte, că ideea de a planta o livadă a pornit de la câțiva puieți. Norocul lui a fost să se prindă absolut toți. Asta l-a încurajat. Anul următor a mai plantat vreo câteva duzine de pomi. Și așa an de an, şase toamne la rând. Acum livada de la „Tehagrodas” are la activ 150 hectare de meri, 20 hectare de vişini, 10 hectare de cireşi, 10 hectare de pruni. Extinderea va continua, mă asigură Ion Dascăl.

Anul trecut livădarii au cules circa 100 tone de mere.


Deja au stabilite relații temeinice cu parteneri din Rusia, astfel că nu este pus în situaţia de a căuta mereu pieţe de desfacere. Camioanele se încarcă direct în câmp. Încrederea este reciprocă și totală. Cumpărătorii știu că fructele sunt de calitate, iar vânzătorul este sigur că plata va fi achitată la timp și conform înțelegerii.

Liuba BULGARU

Lasă un răspuns

Puteţi, de asemenea, ca...

Pâine şi sare primarului Iurie GROSU, în semn de recunoştinţă

Incursiune în trecut, prezent și viitor

Citeşte mai mult →