Se încarcă...
Ești aici  Acasă  >  Noutăți  >  Articol curent

„Sfatul Ţării. Stindard al renaşterii naţionale”

Prin   /  29 iunie 2018  /  Nici un comentariu  /   22

În curând se vor împlini o sută de ani de la istorica decizie a Sfatului Ţării – parlamentul legitim al Basarabiei (Republicii Democratice Moldoveneşti) – de Unire a acesteia cu Patria-mamă, România.

Alexandru BOBEICO şi rodul muncii sale, monografia „Sfatul ţării. Stindard al renaşterii naţionale”

Alexandru BOBEICO
şi rodul muncii sale,
monografia „Sfatul ţării.
Stindard al renaşterii naţionale”

Interesul opiniei publice, atât în Republica Moldova, cât şi în România faţă de evenimentele anilor 1917-1918 este justificat şi în creştere. În acest sens, publicarea cărţii lui Alexandru Bobeică „Sfatul Ţării. Stindard al renaşterii naţionale” este mai mult decât binevenită. Autorul volumului a evidenţiat cele mai importante subiecte ale trecutului glorios al basarabenilor.
Vom aminti, că după căderea ţarismului, în capitala Imperiului Rus, Petrograd, la putere au venit socialiştii revoluţionari (eserii). Ei au format Guvernul provizoriu, condus de Alexandr Kerenski. Înainte de declanşarea Primului Război Mondial şi în anii primei conflagraţii ideea constituirii statelor naţionale a fost una definitorie. Această idee a fost dezbătută şi de partidele politice din Rusia, inclusiv de cel mai important dintre ele, cel al socialiştilor revoluţionari (eserilor) care considerau că după căderea ţarismului Imperiul Rus va fi transformat într-o federaţie asemănătoare SUA, dar nu de state, ci de formaţiuni statale naţionale. În opinia eserilor, Rusia, ca centru al viitoarei federaţii, va menţine patru funcţii – cea a forţei militare unice, a sistemului financiar unic, dreptul de promovare a politicii externe şi de asigurare a sistemului judiciar. În rest, celelalte părţi componente ale Federaţiei Ruse vor fi independente în luarea deciziilor.
Liderul Guvernului provizoriu a trimis în Basarabia comisari care au pledat pentru promovarea politicii executivului de la Petrograd, inclusiv în problemele naţionale. Autorul volumului demonstrează, că liderii Mişcării de Eliberare naţională din Basarabia „au fost cei mai distinşi fii ai românilor dintre Prut şi Nistru şi cei mai înflăcăraţi exponenţi ai conştiinţei naţionale”.
Un rol deosebit în evoluţia evenimentelor din Basarabia l-au avut militarii moldoveni, participanţi la diverse lupte pe fronturile războiului, dar, totodată şi cei mai consecvenţi adepţi ai emancipării Basarabiei de Imperiul Rus. În marea lor majoritate militarii moldoveni erau ţărani care cunoşteau bine nevoile celor rămaşi acasă şi simţeau şi conştientizau cel mai bine dreptul românilor basarabeni la autodeterminare naţională. În capitolul „Armata şi poporul” Alexandru Bobeică expune convingător poziţia militarilor moldoveni faţă de problemele stringente ale timpului.
Urmează capitolul „Sfatul Ţării”. În toamna anului 1917 la Chişinău se formează Organul legislativ al Guberniei – Sfatul Ţării, preşedinte al căruia a fost ales Ion Inculeţ. La 21 noiembrie 1917 a avut loc prima şedinţă a Parlamentului.
Ceea ce atrage atenţia este ataşamentul tuturor deputaţilor, care au luat cuvântul în şedinţa de inaugurare a Parlamentului basarabean faţă de viitoarea Republică Democratică Federativă a Rusiei, Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) fiind parte componentă a acesteia. Astfel, preşedintele Sfatului Ţării, ales cu unanimitate de voturi (95 de deputaţi), Ion Inculeţ spunea: „… În vederea realizării cuceririlor revoluţiei ruse [şi anume] a principiului deplinei autodeterminări a popoarelor, Basarabia va trebui să devină Republică Democratică, ce va constitui o parte inseparabilă a marii Republici Federative Democratice Ruse”.
Dar lucrurile au evoluat altfel, decât considerau liderii politici de la Chişinău. În octombrie 1917, la Petrograd, bolşevicii realizează o lovitură de stat, nerecunoscută de Sfatul Țării. La 24 ianuarie 1918 Sfatul Ţării proclamă Basarabia independentă, iar la 27 martie acelaşi an – Unirea Basarabiei cu România. Alexandru Bobeică analizează amănunţit, pe bază de documente şi literatura de specialitate, Actul Unirii şi procesul de recunoaştere al acestuia în plan internaţional.
Consider, că volumul de faţă va fi de real folos atât specialiştilor, cât şi cititorilor interesaţi de trecutul românesc.

Anatol PETRENCU,
profesor universitar,
doctor habilitat,
membru de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România

  • Publicat: 3 săptămâni in urma 29 iunie 2018
  • De:
  • Articole actualizate: iunie 29, 2018 @ 10:33 am
  • Filed sub: Noutăți

Lasă un răspuns

Puteţi, de asemenea, ca...

Foto: Nelly CIOBANU/ arhiva GD

Să protejăm roada de incendii

Citeşte mai mult →