Se încarcă...
Ești aici  Acasă  >  Noutăți  >  Articol curent

Pentru cine votăm la alegeri? Candidații fără șanse

Prin   /  26 octombrie 2016  /  Nici un comentariu  /   74

În preajma alegerilor prezidențiale, Ziarul NAȚIONAL a lansat un ciclu de articole din care vom afla mai multe despre candidaţii la Preşedinţia Republicii Moldova.

În preajma alegerilor prezidențiale, Ziarul NAȚIONAL a lansat un ciclu de articole din care vom afla mai multe despre candidaţii la Preşedinţia Republicii Moldova. Nu pretindem la adevăr în ultima instanță, dorim doar să le oferim cetățenilor mai multe surse de informații pentru ca aceștia să facă o alegere conștientă. Această inițiativă este parte a proiectului„Consolidarea statului de drept şi democratic: contribuţia societăţii civile”, susţinut financiar de Ambasada Olandei prin Programul Fondului de Responsabilitate.

Candidații independenți Silvia Radu, Maia Laguta, Valeriu Ghilețchi și Ana Guțu (Partidul „Dreapta”) vor figura respectiv cu nr. 7, 8, 9 și 10 în buletinul de vot și ultimii pe care îi vom prezenta. Aceștia sunt candidații fără șanse. Când vorbim de șanse, ne referim la sondaje, inclusiv ultimul BOP în care candidații respectivi nici nu apar, deci au mai puțin de 0,7%. De aici apare și următoarea întrebare – dacă oricum nu sunt șanse de a câștiga, care este sensul participării în campanie? Probabil, au alte interese decât a câștiga. Care anume? Nu știm exact, dar putem să le intuim.

Probabil, candidații nominalizați se vor supăra pe această constatare. Vor zice că îi discriminăm în raport cu candidații partidelor mari, că alegătorul este în drept să aibă dintre cine alege etc. Este adevărat. Doar că alegătorul are dreptul să știe și cum, de ce și pentru ce se lansează o mulțime de candidați care nu au șanse.

Silvia Radu

Activitate. În 2000–2008 — secretar general, director corporativ, vicepreşedinte corporativ, compania „Gas Natural Fenosa”, 2008–2015 — preşedinte al companiei „Gas Natural Fenosa” în Republica Moldova[1].

Avere. Silvia Radu a obținut, în ultimii doi ani, venituri de aproape 13,5 milioane de lei de la locul de muncă de bază („Gas Natural Fenosa” – n.r.) și din alte surse legale.

Familia Radu deține terenuri agricole cu suprafața de aproape 38 de hectare în raioanele Hâncești și Cimișlia, o casă de locuit în Chișinău de 220 de metri pătrați și un teren pentru construcții, două apartamente cu suprafața totală de 207,9 metri pătrați și altă avere imobilă de 42,5 metri pătrați. Soțul Silviei Radu, Vergiliu, conduce un „Audi A8 Sedan” și un „Volkswagen CADD Camion”, iar candidata la prezidențiale – un „Volkswagen Passat Sedan”. Aceeași familie deține pe carduri sau în conturi bancare aproape 185 de mii de euro și peste 33,6 mii de lei, dar și acțiuni în firmele „Radu Agro” SRL, „Gate for Capital Limited”, „Banca Santander” și „Fresh&Green”[2].

Programul electoral[3] al candidatei constituie o pagină de fraze generale irelevante.

Bugetul campaniei candidatului independent este comparabil cu bugetele unor partide. Silvia Radu, potrivit raportului depus la CEC, își autofinanțează campania electorală, împreună cu soțul ei, Vergiliu Radu. Astfel, aceștia contribuit cu 1 890 650 lei, 1 879 949, 89 fiind deja cheltuiți în primele două săptămâni de campanie[4].

Vom remarca că la asemenea cheltuieli campania este una dezolantă și denotă un amatorism cras. Sloganele nu spun nimic (independența contează?!), spotul neinspirat, publicitatea stradală este eclectică, fără mesaj clar. Fotografiile în care este înconjurată de bătrâni, adolescenți și copii sunt însoțite de un alt slogan – familia contează. Ceea ce ar trebui să ne sugereze diferența față de altă candidată (care nu are familie)[5]. E un trolling ordinar, doar că scump și glamuros.

Maia Laguta

Activitate. Vicedirector al Centrului de protecţie a drepturilor consumatorului, din 2006- preşedinte al Asociaţiei Obşteşti „Salvgardare”. În martie 2005 şi noiembrie 2010, a participat la alegerile parlamentare în calitate de candidat independent la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. În 2011 a participat la alegerile generale locale în calitate de candidat la funcţia de primar al mun. Chişinău, fiind desemnată de Partidul „Patrioţii Moldovei”.[6]

Maia Laguta este cea mai săracă dintre contracandidați. Candidata independentă la alegerile prezidențiale din 30 octombrie curent, Maia Laguta, a obținut, în ultimii doi ani, venituri de puțin peste 45 de mii de lei, adică numai câte 22,5 mii de lei pe an sau mai puțin de două mii de lei pe lună. În declarația sa de avere pe care a depus-o la Comisia Electorală Centrală, Maia Laguta declară că are un apartament de 46 de metri pătrați și un teren de aproape șase ari. Atât[7].

Nu are program electoral. N-a declarat cheltuieli la CEC.

Colectarea semnăturilor. Prezentarea semnăturilor la CEC s-a soldat cu un scandal. Vom remarca că, din 24 de candidați care și-au anunțat participarea la scrutin, majoritatea nu a reușit să colecteze semnăturile necesare, iar unii au afirmat că este imposibil pentru un candidat independent. Ceilalți nu au trecut procedura de aprobare a listelor prezentate la CEC. Iată că Maia Laguta a reușit. Dar cu mari semne de întrebare, la care nu a putut să răspundă convingător.

Președintele Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu, a confirmat faptul că în listele cu semnături depuse de concurentul electoral Maia Laguta au fost identificate liste goale, fără nicio semnătură pe ele, dar cu ștampilata unor primării. Totodată, aceasta a menționat că au fost identificate și liste de subscripție oferite unui alt pretendent de a se înscrie în cursa electorală[8].

Sigla MAIA este al doileamoment pe care îl vom remarca. E o tehnică obișnuită în campanii electorale de a lansa partide clone. În campania din 2014 a fost lansat Partidul Comunist Reformator, cu abrevierea PCR și cu o siglă foarte asemănătoare cu a PCRM. Scopul clonelor e de a crea confuzii în liste pentru a sustrage voturile alegătorilor neatenți. PCR a sustras de la PCRM cca 5% din voturi. În acest sens, sigla MAIA e din aceeași categorie. Ce are sigla cu sloganul – Președintele justeței (?!). Și acesta este trolling, doar că ieftin.

Ana Guțu

Activitate. Lector superior, conferenţiar, şefa catedrei limbă şi literatură franceză, director de departament, vicerector, prim-vicerector, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova. În 2009–2014 — deputat în Parlamentul Republicii Moldova (2009–2013 — membră a fracţiunii Partidului Liberal, 2013–2014 — deputat neafiliat), 2013–2014 — co-preşedinte al Partidului Liberal Reformator, din 2016 — preşedinte al Partidului unionist „Dreapta”.[9]

Avere. Potri­vit decla­ra­ției cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate, depusă la Comi­sia Elec­to­rală Cen­trală (CEC), Ana Guțu, împre­ună cu soțulsău, Ion Guțu, este pro­pri­e­tara unui apar­ta­ment de 86 m.p. în Chi­și­nău, pe bd. Ște­fan cel Mare și Sfânt, unde, con­form acte­lor de la Cadas­tru, cei doi soți își au și domi­ci­liul. Tot­o­dată, Ana Guțu mai deține un apar­ta­ment de 64 m.p. la Cahul, des­pre care spune că l-a moș­te­nit de la mama sa. Pe lângă cele două apar­ta­mente, Ana Guțu deține și 100% din firma „Sta­vbi Lux” SRL, fon­dată în 2002, care ope­rează cafe-barul „Fiesta” din incinta ULIM-ului.

În 2014 și 2015, cafe­neaua i-a adus actu­a­lei can­di­date la func­ția de pre­șe­dinte veni­turi totale de 518 mii de lei sub formă de divi­dende. Tot­o­dată, în baza de date a Came­rei Înre­gis­tră­rii de Stat Ana Guțu apare și ca fon­da­toare și admi­nis­tra­toare a fir­mei „Transla­tio” SRL, fon­dată în 2000, cu adresa juri­dică într-un fost apar­ta­ment al fami­liei Guțu. Pe lângă divi­den­dele de la „Sta­vbi Lux”, în 2014 Ana Guțu a ridi­cat 171 de mii de lei din sala­riul de depu­tat și alți 186 de mii din acti­vi­ta­tea didac­tică de la ULIM. În 2015, nemai­fi­ind depu­tată, pre­zi­den­ți­a­bila Ana Guțu a înca­sat, din sala­riul de la ULIM, 279 de mii de lei, iar în pri­mele 8 luni ale lui 2016 –alte 207 mii de lei. De ase­me­nea, Ana Guțu a indi­cat că deține două con­turi ban­care în valută. În unul din­tre ele are depo­zi­tați 22 600 de dolari SUA, iar în celă­lalt păs­trează suma de 18 200 de euro[10].

Slogane electorale sunt:„Ana Guţu — preşedintele unirii” și „Împreună facem Unirea”.

Programul electoral[11] conține un șir de teze generale despre unire și propuneri irealizabile. Este inspirat din ideile d-lui Dungaciu, ex-consilier al ex-președintelui interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu (de ex. Fondul Unirii de 10 miliarde USD), ceea ce ne sugerează că este un proiect de succesiune a PL care deja nu mai poate fi resuscitat.

Valeriu Ghilețchi

Activitate. 1998–2001 — deputat în Parlamentul Republicii Moldova, 2001–2009 — episcop al Uniunii Bisericilor Creştine Evanghelice Baptiste din Moldova, 2009–2011 — preşedinte al Federaţiei Baptiste Europene, 2009-prezent — deputat în Parlamentul Republicii Moldova (2009–2016 — membru al fracţiunii PLDM; din aprilie 2016 — deputat neafiliat, membru al Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană).[12]

Avere. Candidatul la Președinția R. Moldova, Valeriu Ghilețchi, deputat neafiliat, a obținut anul trecut venit de la locul de muncă de bază de 307 845,85 de lei, din activitatea de reprezentant al statului în societăți comerciale – 65 963 de lei, din darea în locațiune/arendă a bunurilor mobile și imobile – 25 447,56 de lei, dar și din alte surse legale (pensii, burse indemnizații, premii) – 123 322 de lei. Cel puțin, aceasta reiese din declarația sa cu privire la venituri și proprietăți, făcută publică de către Comisia Electorală Centrală (CEC). Potrivit declarației, Valeriu Ghilețchi deține în proprietate două case de locuit: una cu suprafața de 169,30 m.p., cota – parte ½, iar a doua cu suprafața de 180,70 m.p., cota parte 1, titularul fiind soția sa, Marina. Totodată, Valeriu Ghilețchi mai deține în proprietate un spațiu comercial cu suprafața de 183,50 m.p., cotă parte – 27,91%, dar și un teren aferent cu suprafața de 353 m.p. cu cota parte 27,91%. Valeriu Ghilețchi conduce un „Nissan Terrano”. Familia Ghilețchi deține trei conturi curente cu sumele: primul – 42 243 de lei, al doilea – 1 200 de lei, iar al treilea – 4 293 $. Familia Ghilețchi mai deține cu titlu de proprietare 25% din Invest Credit, 10% – din IC Management Institut și 2,5% – din FPC Nucet SA[13].

Cel mai modest venit și cele mai puține cheltuieli au fost declarate de către candidatul independent, Valeriu Ghiletchi. La CEC, acesta declara 64 000 de lei primiți de la donatori, dintre care doar 19 995 au fost cheltuiți în primele două săptămâni de campanie electorală.

Slogan electoral este „Pace în familie – Unitatea poporului – Bunăstarea ţării”.

Mesajul principal: „Am declarat-o de multe ori până în prezent şi sunt gata să o repet ori de câte ori voi fi întrebat: sunt pro familie şi consider că singura cale prin care putem să ne dezvoltăm este prin promovarea instituţiei familiei, dintre un bărbat şi o femeie, aşa cum este consfinţită în Biblie şi Constituţia Republicii Moldova”[14].

Programul de două pagini conține 10 puncte care încep cu verbul – Cred.

Concluzii

În opinia noastră, niciunul dintre candidații prezentați nu are șanse de a trece în turul doi al scrutinului, fapt confirmat de toate sondajele. Unii din ei au fost lansați în actuala campanie cu misiuni speciale, cu scopuri diferite de obținere a rezultatului. Decizia de a-i vota sau nu vă aparține dvs.

*Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi democratic: contribuţia societăţii civile” susţinut financiar de Ambasada Olandei prin Programul Fondului de responsabilitate. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorilor.

 Merită și prietenii tăi să stie ASTA. Informează-i tu!
Victor Ciobanu/Ziarul Național

Lasă un răspuns

Puteţi, de asemenea, ca...

1

Festivalul Zestrea Nordului în satul Pelinia

Citeşte mai mult →