Se încarcă...
Ești aici  Acasă  >  Post-scriptum  >  Articol curent

Puțin bumbac și multă tureatcă

Prin   /  16 martie 2018  /  Nici un comentariu  /   26

Nimic nu este veșnic, democrația înseamnă exercitarea puterii de către popor și toate au o limită…

Trei adevăruri cunoscute în și de toată lumea, dar care nicidecum nu funcționează (și slabă nădejde că vor funcționa vreodată) în Republica Moldova. Și asta pentru că noi, cetățenii acestei țări, nu depunem suficient efort pentru a schimba cumva mersul lucrurilor. Or, în loc să ne implicăm activ în viața statului (atât pe plan social, cât și pe plan politic), noi ne-am culcat pe urechea democrației și visăm frumos. Cică, am ales un președinte de țară, am ales niște deputați în parlament și mai departe treaba lor ce fac cu țara noastră și cum se descurcă cu „atribuțiile de serviciu”. Principalul este să nu trăim mai rău decât acum…

Mai rău, asta cum? Într-un stat cu o populație de 3 milioane de oameni, un milion dintre care sunt plecați la munci peste hotare, iar mai mult de jumătate din cei rămași trăiesc la limita sărăciei, poate fi și mai rău?! Într-un stat, în care salariul minim nu ajunge nici măcar la 2400 de lei, iar minimul de existență pentru un copil cu vârsta între 7-17 ani este de 2015 lei, poate fi și mai rău?! Într-un stat, în care valoarea medie a pensiei lunare este sub 1200, iar minimul de exitență (pentru pensionari) este peste 1400 de lei, poate fi și mai rău?!…

Deși conștientizăm că lucrurile în țară merg prost din cale-afară și că trebuie de întreprins careva măsuri, totuși, continuăm să nu ne implicăm în procesul de „guvernare” și îi lăsăm pe politicieni să-și facă de cap mai departe…

Spre exemplu, toată forfota asta în jurul declarațiilor de unire cu România. Nimeni nici măcar nu încearcă să le ceară aleșilor poporului explicații în acest sens. (Toți stau nedumeriți și ghicesc: ne unim ori nu ne unim?). Dar nici ei nu se grăbesc să facă comentarii. Ba, intenționat, toarnă apă la moară și aruncă lemne pe foc. Or, în loc să explice oamenilor că aceste declarații sunt pur simbolice și că pentru înfăptuirea unirii Republicii Moldova cu România este necesar un referendum național în ambele state, politicienii fac exact învers.

Liberalii, în speranța că vor prinde măcar un fotoliu în viitorul parlament, vin cu un ultimatum pro-unire rușinos. Socialiștii, din aceleași motive meschine, vin cu propuneri năstrușnice de a pedepsi penal unionismul. Prezidentul, principalul statalist și promotor al stabilității, sperie oamenii cu dezordini în masă, război civil și împânzește țara cu placarde „patriotice” și anti-unioniste. Iar democrații tac…

Tac, pentru că situația creată le convine de minune. Or, cu cât mai mult moldovenii vorbesc despre unire, cu atât mai puțin vorbesc despre măsurile întreprinse de guvernul Filip, privitor la recuperarea miliardelor furate din cele trei bănci…

Traiul în Republica Moldova ar fi de zeci de ori mai simplu și mai sănătos, dacă cetățenii de rând ar băga mai mult bumbac în cap, iar politicienii – mai puțină tureatcă în obraz…

P.S. „Responsabilitatea este prețul măreției”.

Andrei BULGARU

 

Lasă un răspuns

Puteţi, de asemenea, ca...

glia

Doamna Justiție

Citeşte mai mult →