Se încarcă...
Ești aici  Acasă  >  Post-scriptum  >  Articol curent

Patriot, patriotism, patriotesc

Prin   /  4 mai 2018  /  Nici un comentariu  /   25

Un banc vechi zice că patrioții preferă macaroane de producție autohtonă.

În ultimii 8 ani, preponderent după „furtul miliardelor” și schimbarea „pe bandă rulantă” a guvernelor care au promis (și continuă să promită) recuperarea banilor, pedepsirea vinovaților și o viață mai bună pentru toți cetățenii, numărul patrioților Moldovei a crescut impetuos.

Unii muncesc din greu pentru niște salarii mizere, achită impozite și taxe exagerat de mari pentru serviciile comunale și discută despre patriotism doar în zilele de sărbătoare sau duminica, la biserică. (Pentru că este foarte greu să fii patriot atunci când te gândești că ziua de mâine te poate lăsa și fără puținul pe care-l ai).

Alții au emigrat peste hotare, au prins ritmul și gustul vieții de acolo, au început (și continuă) să trimită bani acasă ori să contribuie enorm la formarea bugetului de stat, și-au creat diaspore, care, de fapt, le țin lecții de patriotism celor rămași în țară. (Pentru că este mult mai simplu să fii patriot pe plajele Atlanticului sau ale Mării Mediterane, decât pe malurile Nistrului și Prutului).

Dar există un soi de „patrioți”, despre care nu pot vorbi decât între ghilimele. (Mă refer, desigur, la politicieni și demnitari, membri ai acestei caste). Oamenii sau, mai bine zis, personajele în cauză, din interese absolut meschine și aducătoare de profituri (în special materiale), au subminat patriotismul moldovenilor într-atât de tare, încât acesta a ajuns la nivelul unor slogane electorale de culoare sovietică…

Spre exemplu, „marșul socialiștilor” din 1 mai, curent…

De jure sau în mod normal, manifestația dată ar fi trebuit să poarte un caracter social. Or, la această dată este marcată Ziua Internațională a Muncii, ceea ce prezumă, că toate evenimentele publice organizate în ziua respectivă, trebuie să fie dedicate exclusiv muncii și muncitorilor…

De facto, însă, „parada PSRM-ului” nu a fost decât o demonstrație a indiferenței cu care partidul dat îi tratează pe muncitori în parte și pe moldoveni la general. Cu alte cuvinte, acest marș al socialiștilor ne-a convins încă o dată de faptul, că atunci, când vine vorba despre alegeri și atragerea electoratului, politicienii uită și de bunul simț, și de patriotism, și de tot pe lume.

Pentru că dacă ar fi fost altfel, atunci nu ar fi răsunat „Katyusha” sovietică pe străzile Chișinăului la o intrunire a muncitorilor moldoveni; la acel eveniment s-ar fi vorbit în limba română (sau moldovenească), dar nu în limba rusă. Or, cunoașterea și vorbirea limbii de stat, mai ales de către membrii unui partid care se dă drept statalist și păstrător al valorilor moldovenești, tot este o manifestare a patriotismului. Dar așa sunt politicienii noștri, una spun și cu totul alta fac…

Anume din această cauză în Republica Moldova nu mai este la modă să fii patriot. Pentru că patriotismul presupune nu doar vorbe despre dragoste și respect pentru simbolurile țării, pentru oamenii acestei țări, dar și fapte. Or, nu poate fi numit patriot al Moldovei un om, care poartă în piept lenta sfântului Gheorghe, care schimonosește limba și istoria acestei țări, care susține sau acceptă separatismul și prezența armatei ruse pe teritoriul țării sale și mai și „roagă” corurile de preoți să-i cânte imnul altei țări în beciul de la reședința de stat…

P.S. „Patriotismul de cabinet este peste tot același”. (Prosper Merimee)

Andrei BULGARU

Lasă un răspuns

Puteţi, de asemenea, ca...

glia

Citeşte mai mult →