Se încarcă...
Ești aici  Acasă  >  Post-scriptum  >  Articol curent

Cineva-i cineva, dar cineva nu-i cineva…

Prin   /  14 septembrie 2018  /  Nici un comentariu  /   26

Despre accidentul rutier cu implicarea cortegiului prezidențial știe toată Moldova…

Inițial, mă gândeam să nu abordez acest subiect, pentru că este unul extrem de mediatizat și plin de atitudine…
Dar, după ore de meditație, citiri de comentarii și uimit de reacții, am înțeles că nu am încotro… Or, drept cetățean cu actele în regulă, gândire critică și respect de sine, mă simt, pur și simplu, obligat să vorbesc despre „starea națiunii” și tentativele de îndobitocire a acesteia…
După accident, toată mass-media cu acoperire națională (mai ales cea partinică) a umplut eterul cu știri și reportaje despre starea președintelui și a membrilor familiei sale. Abia spre seară, cu intensitate în dimineața zilei următoare, instituțiile media au început a publica informații (în primul rând) referitoare la starea de sănătate a șoferului lui Dodon și (în al doilea rând) a șoferului de la Avicola Floreni…
În toată această situație m-a uimit, deși, mai corect ar fi să zic, m-a îngrozit, atât reacția unei părți a societății, cât și cea a unor politicieni…
Prin „o parte a societății”, mă refer la acei cetățeni, care, din anumite motive, s-au simțit „obligați” să comenteze accidentul dat prin expresii de genul „păcat că nu a murit pe loc”, „trebuia pocnit mai tare” sau „șoferul camionetei merită Ordinul Republicii”, etc…
Nu sunt cel mai mare moralist și pe departe puritan, dar nu mi se pare deloc normal, etic și creștinește să dorești moartea cuiva, indiferent cât de tare urăști sau displaci acea persoană. Or, în accidentul dat a fost implicat nu doar Dodon, ci și ofițerii SPPS care-și făceau datoria și care nu au nici o treabă cu politica promovată de acesta, precum și unii membri ai familiei prezidentului, care, de fapt, nu aveau ce căuta în escorta dânsului și care, la fel, nu poartă răspundere pentru activitatea politică a acestuia…
Vai și amar de starea națiunii noastre!… Deși, la ce altceva să te mai aștepți de la niște oameni cărora le-a ajuns cuțitul la gât?!…
Prin „unii politicieni”, mă refer la domnii Bătrâncea și Ceban, camarazii de partid ai lui Dodon, care, cu mult înainte ca acesta să vină cu vreo reacție, s-au grăbit să dea cu limba politică în fundul acestui accident rutier ordinar și să insinueze, ba chiar să zică direct, că este vorba despre un atentat plănuit la viața președintelui…
Nu sunt expert în astfel de șmecherii politice de atragere (îndobitocire) a electoratului, dar firea-mi de creștin botezat în condiții sovietice se opune cu vehemență unor astfel de… „hoduri cu iapa”, mai ales în plină campanie electorală și nu doar…
Deși, la ce altceva să te mai aștepți de la niște politicieni care-ți țin cuțitul la gât?!…
Până la urmă, oricât de negativă ar fi atitudinea mea față de actualul șef al statului, mă simt „obligat” să remarc faptul că dânsul nu este chiar într-atât de „…don”, cum zice lumea și cum credeam eu. Or, mini-discursul rostit de Igor Nicolaevici în fața colaboratorilor SPPS internați în spital, mi s-a părut cel mai sincer lucru pe care acesta l-a făcut în viața sa de politician.Chiar dacă „evenimentul” s-a petrecut sub obiectivul unei singure camere video, cu participarea fiului mijlociu, care a avut de suferit în urma accidentului, și, evident, de dragul atragerii electoratului pentru viitoarele alegeri parlamentare…
Președinții „de la Dumnezeu”, chiar și când sunt pocniți în frunte, uită că sunt și ei oameni… Pentru că așa-i la moldoveni: cineva-i cineva, dar cineva nu-i cineva…
P.S. „Nimic nu este mai de preț, decât respectul față de tine însuți, întemeiat pe dreptate și omenie”. (John Milton)

Andrei BULGARU

  • Publicat: 2 luni in urma 14 septembrie 2018
  • De:
  • Articole actualizate: septembrie 14, 2018 @ 1:36 pm
  • Filed sub: Post-scriptum

Lasă un răspuns

Puteţi, de asemenea, ca...

glia

Cugetări

Citeşte mai mult →