1000 = 20 de ani și opt luni
Ce înseamnă pentru un ziar local să editeze 1000 de numere? Acum să editeze! În anii de „democrație și libertate a presei”?
Așadar, „Glia drochiană” a ajuns, cu Doamne ajută, la cel de-al miilea număr.
Pornindu-și istoria de ziar independent la 27 septembrie 1999, astăzi, 29 mai 2020, urmează să scoatem de sub tipar numărul 1000.
În lead întrebam, mai mult pe sine, pe oamenii care au muncit și continuă să activeze la acest săptămânal: ce înseamnă pentru un ziar local să editeze 1000 numere și nu oricând altă dată, ci în anii 1999-2020, ani de „democrație și libertate a presei”? De ce în ghilimele? Pentru că în această perioadă atât democrația, cât și libertatea presei nu sunt decât un scris de greblă pe apă.
Dacă, totuși, e să obținem un răspuns la întrebare, apoi cel mai profund, sincer și absolut adevărat ar fi acela venit din partea persoanelor care au fost și rămân a fi implicate în crearea ziarului, pornit cu un tiraj de 250 exemplare și ajuns la 4700-5000 abonați, de altfel, tiraj devenit stabil în ultimii patru ani.
Au fost de toate în perioada de la 1 până la 1000, însă numai ușor nu a fost. Pentru că, ce presupune editarea unui ziar local cu titlul de independent? Asta înseamnă să-ţi potriveşti întinsul picioarelor conform mărimii plapumei. Or, un ziar local independent înseamnă finanţe atât cât poţi acumula, în temei, din abonamente. Ar mai fi şi banii veniţi din publicitate, dar asta doar în cazul când există întreprinderi prospere, cu activitate continuă, care să necesite a-şi promova atât munca, cât şi produsul ei.
Mai sunt şi altele multe de spus cu referinţă la menţinerea în timp a unui ziar local. Nu detalizez, pentru că, ştiţi vorba cu necazul şi obrazul… Dar şi deoarece, oricât de complicat şi greu nu ne-ar fi, „Glia drochiană” există, iar cu titlul de ediţie independentă apare deja al 21-lea an.
Astăzi, cum ziceam iniţial, expediem la tipografie al miilea număr. Ce ne dorim? Continuitate! Iar când îţi doreşti ceva din toată inima, ba mai şi trudeşti în numele acestei aspiraţii, apoi, la sigur, vine realizarea. Cu atât mai mult că în acest răstimp ne-am făcut cu o cohortă de fideli susţinători, care ne ajută prin abonarea şi sprijinirea „Gliei”, cărora nu încetăm a le mulţumi.
Felicitări tuturor celor, care au grijă de dăinuirea „Gliei”!
Liuba BULGARU,
redactor-şef