Pe Ion NICORA l-am întâlnit întâmplător în preajma Consiliului raional. Iar când l-am întrebat ce mai face, mi-a răspuns: „Ia, eu fac ce fac de mult…”. Adică? „Agricultură”, – a urmat răspunsul. Și ochii au prins a-i sclipi. Am prins această scânteie și am dedus, că omul este pe aceeași undă agricolă pe care a fost mulți ani la rând, fiind în postură de șef al Direcției Agricultură a Consiliului raional Drochia. Dialogul s-a legat de la sine.
– Domnule Nicora, agricultura a fost și a rămas ocupația DVS prioritară?
– De ce, mai am și altele, dar agricultura e în sânge. Și nu doar că am gestionat întreaga agricultură din raion.
– Vă simțiți cu suflet de țăran?
– Altfel cum? Venim de la țară, din familii de țărani care au muncit toată viața pentru a „crește pâinea cea de toate zilele”. Acest lucru îl facem și noi de o viață. Dar nici nu ai cum să nu iubești glia, e parte din sufletul nostru.
– Și ce apreciere puteți da culturilor în dezvoltare? Sunt mai bine în comparație cu anul precedent?
– Sunt. Într-adevăr, se dezvoltă mai bine. Au fost ploi la timp, un timp favorabil. Grânele arată foarte promițător.
– Dar culturile tehnice, din grupa a II-a?
– Tot se dezvoltă normal, dar, credem noi, recoltarea va fi mai târziu cu vreo 20-25 de zile față de anul trecut.
– De ce?
– Plantele sunt mai puțin dezvoltate, întârzie în creștere.
– Doar ați spus, că ploi au fost suficiente.
– Ploi – da. Însă timpul nu s-a încălzit bine, suma temperaturii este mai joasă de normă. Și plantele suferă.
– În regiunea Popeștilor ploile au fost curate, fără grindină, nu aveți pierderi?
– Mulțumim Domnului, ne-a ferit de astfel de stricăciuni. Dacă poate undeva un hectar-două a fost puțin afectat, celelalte culturi au avut doar de câștigat. Și situația este cam similară în tot raionul.
– De unde știți?
– Să vă deschid secretul? Uneori, când vin spre centrul raional, vin nu pe drumurile centrale asfaltate, dar pe câmpuri într-o direcție și plec acasă pe cealaltă parte, or, drumurile de țară, dar și lanurile, le cunosc foarte bine. Așa că situiația îmi este cunoscută.
– Și vă bucurați de ce vede ochiul?
– Altfel cum? Desigur. Aceasta este baza noastră și alimentară, și cea de dezvoltare. Ajunge secetă, câmpuri pârjolite de insuficiența umezelii și de razele arzătoare. Agricultorii muncesc extrem de mult, au dreptul și să se bucure de roade frumoase.
– Să dea Domnul să culeagă și să adune roade după cum au semănat și au muncit. Și fac acest lucru anul împrejur.
A dialogat Valentina CEBOTARI