Accesul în secțiile de vot rămâne o provocare pentru persoanele cu dizabilități
Codul electoral al Republicii Moldova prevede că sediile secțiilor de votare se stabilesc, de regulă, în sediile aflate în proprietate publică şi se amenajează astfel încât să faciliteze accesul persoanelor cu probleme locomotorii. Contrar prevederilor legale, în prezent sunt multe secții de vot, atât din capitală, cât și din țară, care nu sunt adaptate necesităților persoanelor cu nevoi speciale.
Ludmila Iachim, directoarea executivă la Asociația „Motivație”, se deplasează cu ajutorul scaunului rulant de la 13 ani. Ea își amintește cu tristețe de situațiile când trebuia să meargă să voteze, dar secțiile de votare nu erau adaptate persoanelor cu nevoie speciale, atât în satul ei natal, cât și la secțiile de vot din Chișinău. „Am votat la mai multe secții, dar în majoritatea nu am putut să intru de sine stătător, ci doar cu ajutorul rudelor sau al prietenilor. La secția de la Liceul Teoretic „Ginta Latină” din sectorul Ciocana al Capitalei, de exemplu, nu era rampă de acces pentru alegătorii cu nevoie speciale. O experiență mai bună am avut-o la secția de vot din incinta Centrului comunitar pentru copii şi tineri din sectorul Botanica, care a fost accesibilă pentru mine”, spune Ludmila. De altfel, intrarea în Liceul „Ginta Latină”, unde se vor afla două secții de vot la alegerile parlamentare și referendumul din 24 februarie 2019, nici până acum nu este adaptată necesităților persoanelor cu dizabilități.
La alegerile din 24 februarie, în satul Ustia din raionul Dubăsari vor fi deschide două secții de vot, una la gimnaziu și alta la Casa de cultură. La intrarea în gimnaziu sunt trei scări care vor fi un impediment pentru o persoană în scaun rulant, iar la Casa de cultură, chiar dacă există o rampă de acces, ea nu are o bară de sprijin, necesară pentru accesul în interior a persoanelor cu dizabilități. Nelly Popov, asistenta socială din Ustia, spune că la evidența primăriei sunt opt persoane cu probleme locomotorii. Din spusele Alexandrei Crăciun, președinta Biroului electoral de la secția de votare de la Casa de Cultură din Ustia, persoanele cu dizabilități nu vin la secțiile de votare: „La noi drumurile sunt atât de rele încât aceste persoane preferă, de obicei, să solicite urna mobilă la domiciliu”.
În lege una, în realitate alta
Conform Codului electoral, responsabilitatea pentru organizarea votării, inclusiv pentru amenajarea localurilor şi pentru menținerea în ele a ordinii cuvenite o poartă biroul electoral al secției de votare. Obligația de adaptare a infrastructurii, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, este prevăzută și de Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi: „obiectele de menire socială trebuie să fie amenajate într-un mod care să le facă accesibile pentru persoanele cu dizabilități: dotate cu căi de acces și instalate cu respectarea actelor normative în vigoare vizând domeniul respectiv. În cazul în care obiectele de menire socială, din motive tehnice, nu pot fi amenajate astfel încât să fie accesibile persoanelor cu dizabilități cu respectarea normativelor în vigoare, autoritățile administrației publice locale, asociațiile obștești și persoanele juridice de drept public sau de drept privat trebuie să întreprindă măsuri corespunzătoare pentru adaptarea rezonabilă a obiectelor în cauză la necesitățile persoanelor cu dizabilități”. Întrebată dacă Comisia Electorală Centrală cunoaște numărul secțiilor de votare accesibile persoanelor cu necesități speciale locomotorii, Rodica Sîrbu, șefa Direcției comunicare, relații publice și mass-media a CEC, a declarat că: „CEC nu poate decât să ceară administrațiilor locale să se conformeze și să aplice standardele, dar nu avem date statistice în acest sens”.
Ludmila Iachim cere autorităților să asigure respectarea legislației care garantează că fiecare cetățean are drepturi egale. Totodată, ea îi îndeamnă pe alegători să consulte harta accesibilității de pe site-ul Asociației „Motivație”, unde sunt informații despre clădirile accesibile și neaccesibile din țara noastră, și să ceară autorităților să le respecte dreptul la exercitarea votului. Aici sunt evaluate 265 de secții de votare din țară.
Potrivit Raportului final al Misiunii de observare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016, observatorii Promo-LEX au constatat că la ultimele alegerile prezidențiale, 1132 de secții de votare din țară nu erau adaptate cu rampe de acces. Menționăm că, potrivit CEC, pentru alegerile din 24 februarie 2019, în țară au fost constituite 2018 de secții de vot.
Organele administrației publice locale sînt responsabile pentru amplasarea rampelor la secțiile de votare. Rampele de adaptare rezonabilă destinate persoanelor cu dizabilități trebuie fixate cu ciment sau șuruburi de sol. Rampele semipermanente sunt amplasate pe un postament de ciment sau pământ și sunt folosite pe termen scurt. Rampele mobile sunt fabricate de obicei din aluminiu și se pot plia pentru a putea fi transportate cu ușurință. Parametrii tehnici ai rampelor sunt următorii:
– lățimea minimă a rampei: 90 cm;
– panta maximă a rampei: 2,5 cm la fiecare 30 cm de parcurs;
– elevația maximă a posteriorului rampei: 75 cm;
– distanța minimă între barele rampei și zidul clădirii: 3,75 cm;
– barele – obligatoriu instalate de ambele parți ale rampei, la mai puțin de 75 cm înălțime.
Rodica Malic
Articolul se publică în cadrul proiectului „Campanie de informare şi educație electorală în regiuni privind alegerile parlamentare”, implementat de Asociația Presei Independente (API) și finanțat de Programul Mass-Media al Fundației Soros-Moldova. Opiniile exprimate țin de responsabilitatea API și pot să nu coincide cu poziția Fundației.
