Agricultura la Mândâc se ţine pe oameni harnici, devotați şi bine pregătiţi
Gospodarii de la Măndâc, inclusiv, cei din SRL „Mihailena-agro”, cunosc bine preţul pâinii. Pentru a obţine un produs final pe potriva aşteptărilor, agricultorii respectă cu stricteţe prevederile tehnologiilor performante.
În SRL „Mihailena-agro”, gospodărie agricolă administrată cu multă inspiraţie, talent şi profesionalism de directorul Tudor Chelari, grâul de toamnă anul acesta ocupă 760 hectare. La momentul vizitei noastre în gospodărie cultura dată era recoltată pe o treime din suprafaţă. Şi după cum ne-a confirmat brigadierul Anatolie Znagovan, calitatea ei este mai bună ca anul precedent, care a fost marcat de o secetă cumplită. Acum roada medie ajunge la 4,2-4,5 tone per hectar. Şi glutenul este bun — până la 28 la sută. Ce e drept, ploile îl mai spală şi la finalul recoltării el poate scădea puţin, dar, oricum, e satisfăcător.
Momentul optim de recoltare a grâului este la maturitatea deplină a bobului, atunci când el ajunge Ia 14-15% umiditate. La SRL „Mihailena-agro” această cerinţă agrotehnică este “cartea de căpătâi”, deoarece atunci este asigurată o reducere la minimum a pierderilor de boabe. Acest fapt explică şi momentul începerii recoltării grâului „german”. Deşi campania de recoltare a pâinii s-a extins şi mândâcenenii susţin un ritm stabil de muncă, oricum, în gospodărie nu se grăbesc cu raportarea, deoarece o jumătate din suprafaţa menţionată este ocupată cu grâu de soi german, ce ajunge puţin mai târziu decât soiurile raionizate la faza optimă de recoltare.
Pe câmpurile SRL „Mihailena-agro” este multă tehnică nouă, performantă, de capacitate mare, ce costă o groază de bani. Însă ea își răscumpără costul prin randament înalt, prin consum redus de carburanţi şi pierderi minimale de roadă. Combina John Deere treieră până la 200 tone de boabe pe zi, faţă de 30-35 tone, cât înregistrează combinele vechi. Mai mult, cabina combinei John Deere (JD) S660 este dotată cu un sistem automat de comandă, cu aparat de aer condiţionat, dispune de un mic frigider ce menţine apa de băut la o temperatură constantă, este ermetizată, ce face condițiile de muncă a oamenilor mai eficientă, le protejează sănătatea. Iar pentru a conduce şi a dirija acest arsenal de tehnică modernă, ce face parte dintr-o familie nouă, la Mândâc au selectat minuțios cadrele, le-au instruit, le-au pregătit şi le-au încredinţat câmpurile şi tehnica. Şi mecanizatorii înzestrați demonstrează atât abilităţi profesionale, cât şi fidelitate gliei. Doi fraţi Chistruga, Stanislav şi Serghei, sunt combainerii şi mecanizatorii cu însărcinări universale, care ştiu, pot şi doresc să muncească la toate tipurile de lucrări agricole, mai ales, cu astfel de tehnică nouă. Împreună cu ei trudesc Valeriu Roibu, Anatolie Starii, Vasile Golban, Anatolie Chelari şi alţii oameni harnici, în care brigadierul Anatolie Znagovan are „bună nădejde”. Aceşti băieţi harnici sunt şi remuneraţi pe potrivă — câte10-14 mii de lei lunar în sezon. Dar munca întregului colectiv de mecanizatori nu ar fi atât de eficientă, dacă nu l-ar avea printre ei şi pe Andrei Cornilov, şef de depozit la alimentarea cu carburanţi a tehnicii agricole. Acest membru al colectivului merită cuvinte aparte de apreciere pentru devotamentul şi sârguinţa, cu care-şi îndeplineşte sarcinile. La cei 75 de ani ai săi este mobil, harnic şi exigent, dar şi amabil, sociabil şi cu mare stimă faţă de colegi.
Cadrele bine instruite şi pregătite, care constituie baza societăţii agricole, tehnica modernă cu randament înalt fac posibilă şi utilizarea noilor tehnologii. În dependenţă de mai mulţi factori, mai cu seamă cei meteorologici, la SRL „Mihailena-agro” este aplicată cu succes şi tehnologia No-Till, ce prevede semănarea fără pregătirea patului germinativ înainte de semănat. Metoda este una salvatoare şi permite economisiri în procesul de creştere a culturilor agricole.
Cotaşii, care şi-au încredinţat cotele de pământ acestor oameni responsabili de la SRL „Mihailena-agro”, în frunte cu Eugenia şi Tudor Chelari, se bucură şi ei de roada frumoasă şi îşi aşteaptă producţia meritată, promisă în bază de contract: câte 500 kg de grâu, 100 kg de floarea soarelui şi 15 kg de zahăr. „Într-un an, când a fost seceta foarte mare,- ne spune Eugenia Chelari, — nu am avut suficientă producţie pentru a ne onora obligaţiunile. Dar am recuperat anul următor. Şi oamenii ne-au înţeles. În rest suntem oneşti şi corecţi faţă de cotaşi”.
Valentina CEBOTARI
