Agricultură sub cerul liber: cu noroc… sau fără?

În ultimul timp am auzit cu toții, că agricultura este numită tot mai frecvent „cenușăreasă”, deși locuim și activăm într-o țară agrară. Am discutat, la o ceașcă de cafea, cu Ion NICORA și Vitalie GUSACINSCHI, ex-șef și actualul șef al Serviciului agricultură a Consiliului raional Drochia.

– Nu voi „descoperi America”, dacă voi constata, că anul curent agricultura s-a pomenit la grea încercare: atât seceta, cu durata de vreo trei-patru luni, cât și ploile din septembrie, la sigur, au pus piedici serioase ramurii principale a raionului.
Ion NICORA: – Fără îndoială, comparativ cu anul precedent, cantitatea de precipitații a fost la un nivel mult mai scăzut, culturile au suferit serios.
Vitalie GUSACINSCI:
– Seceta a afectat solul la o adâncime de peste 60 cm, pe alocuri – și peste 80 și mai mult, în dependență de zonă și de relief.
– În astfel de condiții, ne-ar salva irigarea lanurilor agricole?
I. N.: – Ne-ar salva, dacă am avea suficiente bazine cu apă bună, pe timpuri aceasta era o prioritate, ajutam plantele și nu eram permanent cu ochii la cer.
V.G.: – În raion, în afară de Mihail Mazurchevici de la Hăsnășenii Mari, care are noroc de râul Cubolta din preajmă, agenții economici nu prea practică irigarea. Însă sunt conducători care se îngrijesc de menținerea apei în sol prin întroducerea îngrășămintelor organice, cum procedează Ion Babără, director, SRL „Valea Sofiei”.
– Vă rog să Vă expuneți vis-a-vis de recoltarea culturilor tehnice, la ce etapă suntem?
I. N.: – Ploile ce ne-au bucurat în septembrie nu au mare efect pentru porumb, el fiind deja compromis aproape total, și pentru floarea soarelui, care încă nu este totalmente recoltată.
V.G.: – Aveți dreptate, ploaie trebuie, avem nevoie nu doar noi, și pământul era foarte însetat. A rămas de recoltat vreo 40% din suprafața de floarea soarelui, însă ploile ne rețin.
– Dar roada față de anul precedent cum este?
V.G.: – Slabă, undeva peste 50% mai mică. Dacă în 2021 recoltam în medie câte 4 tone de semințe oleaginoase la hectar, acum abia de ajungem la 1,2-1,3 tone.
I.N.: – Sunt câmpuri care dau 0,8-0,9 t/ha, altele – câte 1,5-1,8, în dependență dacă au căzut ceva precipitații, după cum ne spun colegii, care deja au recoltat.

– Porumbul a suferit mult, agricultorii au acumulat ceva roadă?
I.N.: – Cu porumbul situația e mai complicată.
V.G.: – Și mai critică. La noi se practică să semănăm hibrizii de import în defavoarea celor moldovenești.
– Prin ce sunt ei mai deosebiți, ori tot ce este de import se consideră mai bun?
I.N.: – Hibrizii moldove-nești de porumb sunt mai rezitenți la secetă, dar au o perioadă mai lungă de vegetație sau maturitate, iar în condițiile noastre perioada prelungită de coacere reduce termenii necesari pentru următoarele lucrări agricole.
V.G.: – Cei de import se coc mai timpuriu și ajung în mai puțin timp la nivelul de umiditate 13-17%, acceptabil pentru recolatre. Deși sunt mai scumpi pe piață, agricultorii preferă să dea un ban mai scump, dar să câștige timp pentru alte lucrări. Și, după cum vedem, nu întotdeauna câștigăm.
I.N.: – Cu părere de rău, câștigăm timp, dar pierdem în roadă. Acești hibrizi, anul acesta cu secetă, au dat 1-1,2 tone de grăunțe la hectar, însă de pe unele câmpuri nu a fost recoltat nici un știulete, adică roada a fost compromisă 100%. Pe când hibrizii noștri, în aceleași condiții, au asigurat o roadă de până la 2 tone de grăunțe la hectar.
– Și dacă acum ne plouă des, sfecla de zahăr are șanse să câștige?
I.N.: – Ploile, deși foarte necesare, nu adaugă zahăr rădăcinilor dulci, decât doar o cantitate mai mare de apă.
V.G.: – Concentrația de zahăr este deja formată, apa doar o poate dilua, adăugând greutate rădăcinilor dulci, dar nu calitate. Atât, că va fi mai ușor la recoltare, solul va fi mai răzmuiat și mai moale.
– Cât n-ar fi anul de dificil în dependență de situația meteorologică și chiar dacă agricultură se face sub cerul liber, unde cu noroc, unde – fără, agricultorii, regulamentar, se pregătesc de viitorul an agricol, de următoarea roadă. Deși actuala e slăbuță, nu peste tot e de calitate ori este insuficientă la cantitate, cum soluționați problema asigurării cu semințe pentru roada anului viitor?
I.N.: – Asigurarea cu semințe este o sarcină prioritară. De porumb am spus, procurăm hibrizi de peste hotare. Cât privește grâul și orzul, ne străduim să ne asigurăm noi singuri fondul semincer.
– Adică?
V.G.: – Procurăm semințe de grâu Super Elită, soi reproducător, ce ne asigură, timp de 4 ani, cu semințe de calitate, iar grâul de soiul C-1 este favorabil și calitativ ca reproducător timp de 3 ani. În așa mod ne formăm fondul semincer.
– Mai aveți obligațiuni și față de stat, și față de cotași. Ambii fiind agricultori experimentați, cum le onorați?
I.N.: – Aveți perfectă dreptate. Nu contează cum a fost anul și roada, avem datorii față de stat și față de oamenii, care ne-au încredințat cotele de pământ și ne străduim să îndeplinim condițiile prevăzute în contractele încheiate.
– Acum, toamnă, lucrări agricole se adaugă multe, în deosebi și procesul de pregătire pentru roada anului viitor.
V.G.: – Ploile din septembrie au favorizat pregătirea solului și pentru lucrările de toamnă, or, semănatul grâului în perioada optimă și solul umed este garanția succesului – acest fapt presupune o bună înfrățire a plantelor și o pregătire a lor pentru sezonul rece.
– Vă urez DVS, dar și tuturor agricultorilor din rai-on, succese în continuare la recoltarea culturilor care mai sunt pe câmpuri, dar și la punerea temeliei roadei pentru anul viitor.
A dialogat
Valentina CEBOTARI