Autoritatea Națională de Integritate: între așteptări și rezultate
Rezultatele activității Autorității Naționale de Integritate (ANI) sunt sub așteptări, în pofida creșterii graduale a finanțării din partea statului. De această părere sunt experții anticorupție, care remarcă necesitatea unei „analize fundamentale a instituției”. De cealaltă parte, reprezentanții ANI afirmă că angajații își îndeplinesc onest misiunea, iar cea mai mare provocare este „salarizarea necorespunzătoare a inspectorilor de integritate”.
Potrivit legislației, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) „asigură integritatea în exercitarea funcției publice sau funcției de demnitate publică și prevenirea corupției prin realizarea controlului averii și al intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor”. Controlul poate fi inițiat sau realizat de ANI doar în privința subiecților declarării averii și intereselor personale, care sunt persoanele ce dețin o funcție publică sau de demnitate publică.
La 29 octombrie 2021, au intrat în vigoare modificări la legislație, prin care controlul averii și intereselor personale se extinde și asupra donatorilor sau comodanților. Astfel, dacă există aparența că bunurile persoanei supuse controlului au fost înscrise pe numele altor persoane, controlul poate fi extins și asupra acestor bunuri și persoane. În aceste cazuri, inspectorul de integritate poate cere clarificări privind originea veniturilor utilizate pentru achiziția și întreținerea respectivelor bunuri.
În viitorul apropiat, lista subiecților declarării averii și intereselor personale ar putea fi extinsă. Acest lucru este prevăzut într-un amendament înregistrat de către președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică deputatul, Lilian Carp, la proiectul de modificare a Legii privind evaluarea integrității instituționale, care a fost votat deja în prima lectură. Astfel, se propune ca și angajații autorităților sau instituțiilor publice la autogestiune, persoanele cu funcții de conducere a subdiviziunilor din cadrul instituțiilor publice bugetare și persoanele cu funcții de control din cadrul întreprinderilor de stat și ale întreprinderilor municipale, societăților comerciale cu capital de stat, președinții și vicepreședinții partidelor politice și membrii organelor executive centrale ale partidelor politice să fie obligați să depună declarația de avere și interese personale.
Autoritatea Națională de Integritate a fost creată în 2016, după reformarea Comisiei Naționale de Integritate, instituită în 2013. Potrivit Legii bugetului pentru anul 2016, ANI i-au fost aprobate alocații financiare în sumă de 5 milioane 990 mii de lei, iar aceste transferuri din bugetul de stat au crescut treptat până la 20 de milioane 436 de mii, în 2022.
De ce crește rata refuzurilor de inițiere a controlului?
Deși legislația a fost modificată de mai multe ori, totuși, rezultatele activității ANI sunt sub așteptări. Experta anticorupție din cadrul Transparency International – Moldova, Mariana Kalughin, atrage atenția că, în ultima perioadă, a crescut dramatic rata de refuz în inițierea controlului: de la 25% în anul 2018 la 77% în anul 2022. De asemenea, a crescut rata de constatare a lipsei încălcărilor: de la 24% în anul 2018 la 54% în anul 2022. Se atestă lipsa finalității procedurilor de control, ceea ce, în opinia expertei, este „poate, cea mai gravă problemă cu care se confruntă ANI”.
„ANI nu a reușit încă să obțină confiscarea averii nejustificate în niciunul din cazurile pe care le-a inițiat în instanță, dar nici încasarea prejudiciilor cauzate sau a beneficiilor obținute în urma actului sau deciziei emise cu încălcarea regimului conflictelor de interese. Până la moment, nu există nicio condamnare irevocabilă pentru îmbogățire ilicită, dar nici pentru exercitarea atribuțiilor în sectorul public în situație de conflict de interese. Deficiențe par să existe atât în mediul intern al ANI, cât și în mediul extern. Pentru a eficientiza activitatea ANI, ne trebuie o guvernare matură care să renunțe la orice încercări să-și atașeze politic agențiile anticorupție”, comentează M. Kalughin.
Și expertul comunității WatchDog Andrei Curăraru consideră că în 2023, ANI a fost subiectul unor așteptări mari din partea publicului în ceea ce privește combaterea corupției, dar a „întâmpinat dificultăți în livrarea rezultatelor așteptate”.
„Deși ANI a identificat cazuri semnificative, cum ar fi descoperirea averii nejustificate a unui ales local și a unui fost manager de proiect cu averi nejustificate de sute de mii de lei, aceste acțiuni au fost izolate și nu au reflectat o acțiune coerentă și extinsă împotriva corupției la nivel înalt. Pe lângă incapacitatea de a aborda în mod eficient corupția răspândită, ANI a avut de asemenea probleme în comunicarea eficientă cu publicul”, consideră expertul.
Unde se blochează ancheta și de ce nu există finalitate
Potrivit președintelui ANI, Lilian Chișca, procedurile de control inițiate de inspectorii de integritate sunt proceduri administrative, iar actele de constatare emise de către inspectorii de integritate produc efecte doar după confirmarea definitivă a acestora în instanța de judecată. „Majoritatea subiecților controlului care au admis încălcări contestă decizia inspectorului de integritate în instanța de judecată. Spre exemplu, în anul 2022, ANI a câștigat definitiv în recurs 54 de dosare aflate pe rol în instanțele de judecată, iar alte 10 dosare au fost pierdute definitiv”, menționează L. Chișca.
Președintele ANI consideră că cea mai mare provocare cu care se confruntă instituția este salarizarea necorespunzătoare a inspectorilor de integritate în raport cu sarcinile și responsabilitățile ce le revin potrivit legii.
De cealaltă parte, experții atrag atenția asupra faptului că o eventuală creștere a finanțării ar fi „dificil de justificat” în condițiile în care așteptările nu au fost pe măsură. „E clar că fără niște dosare de integritate de rezonanță, este dificil de justificat creșterea finanțării instituției”, apreciază expertul WatchDog Andrei Curăraru.
Conform raportului ANI pentru anul 2022, inspectorii de integritate au recepționat 606 petiții și sesizări privind eventuale încălcări ce țin de: avere și interese personale, conflictul de interese, incompatibilități, restricții și limitări. În rezultatul verificării prealabile a acestora, au fost întocmite 590 procese-verbale, inclusiv 133 de inițiere a controlului (22,5%) și 457 de refuz în inițierea controlului (77,5%). Cele 133 procese-verbale de inițiere a controlului au avut în vizor funcționari publici, inclusiv cu statut special (36), primari (28), conducători ai instituțiilor publice (26), consilieri locali (26), procurori (6), judecători (3), deputați (2) și alți demnitari. Totodată, în anul 2022 ANI a refuzat controlul în 457 de cazuri: 111 – au vizat funcționarii publici, urmați de primari/viceprimari – 98, conducători ai instituțiilor publice – 96, consilieri locali – 88, dar și alți subiecți ai declarării: judecători, procurori, miniștri, deputați, președinți/vicepreședinți de raion, membri CEC etc.
În contextul activității ANI, inspectorii au sesizat în 38 de cazuri Procuratura Generală și Procuratura Anticorupție, iar în alte 12 cazuri a fost sesizat Serviciul Fiscal de Stat.
Marina Suruceanu, reporteră, Asociația Presei Independente (API)
Acest material este elaborat cu suportul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană, Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Opiniile exprimate reprezintă opinia autorilor și nu reprezintă neapărat poziția finanțatorilor și a GIZ. Finanțatorii și GIZ nu influențează în nici un fel selectarea subiectului materialului.
