Barabanul
Niciodată nu m-am gândit că va veni vremea când îi voi da dreptate lui Vladimir Voronin…
În cadrul unei conferințe de presă de acum câțiva ani, liderul comunist l-a numit pe Igor Dodon „baraban plin de minciuni” și a adăugat: „Doamne ferește să vină el la guvernare”…
În cadrul unei emisiuni tv de acum câteva zile, același Voronin a spus despre același Dodon precum că „nu are ce face, umblă prin clădirea ceia și șuieră toată ziua”… (Prin „clădirea aceia”, Voronin s-a referit la clădirea Președinției, reparată recent de către turci, despre care dânsul crede că seamăna a „cazino”, ci nu a instituție de stat.)…
Cât adevăr în aceste cuvinte…
Spre exemplu, Dodon nu și-a îndeplinit, practic, niciuna dintre promisiunile făcute în campania prezidențială. Pentru fiecare dintre acestea el a găsit câte o îndreptățire aberantă. Ba guvernarea îi pune bețe-n roate, ba opoziția îl ponegrește, ba europenii și americanii mai că nu îi fac farmece… Dodon s-a încumetat să o dea în bară până și cu ridicarea parțială (și selectivă) a embargoului impus de Rusia…
Singurul lucru care „i-a reușit” lui Igor Nicolaevici (deși nu l-a promis la prezidențiale) este reparația, din surse extrabugetare, a clădirii Președinției, întreținerea luxului căreia, însă, se face din bugetul de stat.(Numai pentru mașini de întreținere a podelelor, instituția a cheltuit aproape 339 de mii de lei.)…
Săptămâna trecută, șeful statului (Doamne, iartă-mi expresia), alături de vreo 1400 de simpatizanți (calificați de către acesta drept grup de inițiativă), adunați pe scările de la Președinție (fie din cauza spațiului neîncăpător de luxos al edificiului, fie din cauza încălțămintelor sărace pe care le purtau aceștia) a lansat „Mișcarea populară patriotică” în sprijinul președintelui. Scopul acestei mișcări (organizații, grupe, bande sau ce-o mai fi ea) este, conform declarațiilor lui Dodon, „susținerea valorilor fundamentale, precum statalitatea și neutralitatea Republicii Moldova, identitatea moldovenească și relațiile interetnice pașnice, relațiile externe echilibrate între Vest și Est, religia creștin-ortodoxă și instituția familiei tradiționale, care este garantul continuității noastre ca popor”…
Câtă minciună în aceste cuvinte…
Spre exemplu, în doi ani de președinție, Dodon nu a făcut decât să calce în picioare statalitatea Republicii Moldova. Or, l-a felicitat cu victoria în „alegeri” pe Vadim Krasnoselski, liderul separatist de la Tiraspol, cu care, până ce-o fi, s-a întâlnit tocmai de 5 ori (în septembrie 2018 chiar la reședința de la Condrița); a tolerat desfășurarea absolut ilegală a exercițiilor militare efectuate pe Nistru de către soldații din Grupul Operativ al Trupelor Ruse (pe care dânsul îi numește duios „pacificatori”); a declarat că-i va decora pe aceștia, alături de militarii separatiști transnistreni, cu distincții de stat (însă, tot nu s-a ținut de cuvânt); iar cu o lună și ceva în urmă, a spus că la alegerile din februarie, curent, dânsul mizează pe ajutorul „pacificatorilor” ruși din Transnistria, care trebuie să „creeze o atmosferă benefică, pentru asigurarea dreptului necondiționat al tuturor cetățenilor Republicii Moldova la libera exprimare a voinței.”…
Deci, Igor Dodon, în calitate de Președinte al țării, deschis (independent și nesilit de nimeni) susține și aplaudă atât separatismul transnistrean, cât și prezența ilegală a trupelor ruse pe teritoriul statului nostru… Își bate joc de Constituția RM, ignoră mai că toate legile și normele de conduită caracteristice unui șef de stat; subminează autoritatea instituțiilor și organizațiilor legal împuternicite cu drepturi în domeniul desfășurării alegerilor parlamentare… Și încă mai are obraz să se declare statalist și patriot… Ba, lansează și o „Mișcare populară”, în acest sens…
Câtă ipocrizie într-un om cu ambiții de împărat și suflet de sclav…
Până la urmă, barabanu-i baraban… Oricât l-ai împopoțona din exterior, pe interior tot gol rămâne… Bum-bum și nimic mai mult… Rolul lui este de a face gălăgie… Noi, moldovenii, cu sau fără „auz muzical”, nu trebuie decât să decidem: fie dăm din cap pe ritmuri de baraban, fie dansăm hora cu elemente de breakdance…
P.S. „Oare cât mai avem de trăit de la un scrutin la altul ?!”…
Andrei BULGARU