Băştinaşii şi-au dat întâlnire cu diaspora

Deşi ambele categorii sunt sofieni cu rădăcini adânci, soarta i-a divizat în două tabere: cei plecaţi temporar peste hotare şi cei rămaşi la baştină.

Exodul a început cu mult timp în urmă. Acolo, peste hotare, munceau conaţionalii noştri, aici, în ţară, creşteau copiii lor şi trist le îmbătrâneau părinţii. Mai târziu, o parte din cei plecaţi s-au stabilit cu traiul în ţara ce i-a găzduit. O altă parte sunt migratori: vin acasă la Sofia pe ceva timp şi pleacă iarăşi „să mai muncească puţin, să mai soluţioneze câte ceva din problemele copiilor”. Vin, se umplu de jale şi tristeţe, şi pleacă iar.

Acum, lucrurile iau o altă turnură: dacă ele încă nu pot fi readuse în albia incipientă, atunci trebuie folosite toate pârghiiile de a acţiona de a interacționa între aceste două categorii de cetăţeni ai localităţii. Astfel a apărut oportunitatea de a fonda „Asociaţia băștinaşilor din satul Sofia”. Cei mai activi, energici şi optimişti s-au aruncat în iureşul „valsului voluntarilor”, deoarece toate activităţile iniţiale sunt pornite din suflet, din inimă şi din propria dorinţă de a crea premise și a participa activ la schimbări utile pentru comunitate.
Asociaţia a fost creată în primăvara curentă, pornită de la ideea lui Boris Dibrianschi şi a Aureliei Mocanu şi susţinută de mai mulţi băștinaşi. Iar la Paştele Blajinilor, când mai mulţi conaţionali revin la „casa părintească”, a fost organizată şi întâlnirea cu diaspora, deşi „puntea” a fost aruncată mai devreme, prin intermediul paginii asociaţiei, deschise pe reţelele de socializare. Desigur, ideea a fost susţinută de băștinași și reprezentanții diasporei, printre care Veaceslav Zaharia, Angela și Valeriu Gâscă, Lucia și Anatolie Grosu, Olina și Victor Șerșil, Svetlana Litvin, Denis Zaharia etc. Urmau activităţi mai concrete. Una din ele a fost materializarea ideei de a edifica un monument în memoria jertfelor foametei. Istoricii nu doar că au susţinuta această iniţiativă, dar au venit şi cu unele date statistice: în „mormântul frăţesc” din cimitirul s. Sofia au fost îngropaţi 683 de decedați, printre care 97 de copii. În scurt timp, pe acest loc a fost înălţată o cruce din piatră de Cosăuţi în memoria celor decedaţi de pe urma foamei. PNUD a susţinut ideea cu un mini-proiect de 1000 de dolari.
Recent, în ajunul Zilei satului Sofia, când mulţi din diasporă vin să-şi vadă părinţii şi rudele, băştinaşii din Sofia au anunţat o nouă întâlnire cu ei, eveniment ce s-a desfăşurat în incinta instituţiei de învăţământ din localitate. Spre regretul organizatorilor, cam puţini au fost prezenți, dar întâlnirea a fost productivă, ei s-au dat cu părerea, au identificat problemele stringente, la care împreună să pună umărul, să ajute localitatea natală, ca ea în viitor să prospere.
Au vorbit atât unii cât şi alţii: Boris Dibrianschi, Aurelia Mocanu, Jana Gârlă, Angela Gâscă, Vitalie Vacarciuc, Natalia Sănduță, identificând problemele prioritare, nominalizând sursele de unde se poate obţine finanţări, modul şi regulamentul cum ele să fie accesate. Prezent la întâlnire, primarul Veaceslav Magaleas a susţinut ideea colaborării, menţionând, că primăria cunoaşte toate problemele satului, dar nu dispune de resurse necesare pentru acoperirea lor financiară. APL se află și ea în căutare de fonduri și finanţatori.
Vorbitorii s-au referit la faptul, că soarta a împrăştiat „prin lumea mare” mulţi, chiar foarte mulţi sofieni, „că de s-ar strânge, mai fac un sat”. Atragerea lor în această colaborare reciprocă între diasporă şi băştinaşi, ar adice „dividende” tuturor, ar avea de câştigat nu doar localitatea cu locuitorii ei permanenţi, ci şi cei plecaţi de acasă, deoarece copiii şi părinţii lor ar trăi în condiţii mai benefice, mai prielnice. Dar pentru aceasta trebuie de pus umărul… În comun.

Valentina CEBOTARI