Biblioteci stradale italiene

Sunt impresionată de modul în care italienii își duc viața. Probabil au inclus în codul lor genetic conceptul de hedonism.

Italienii sunt obişnuiţi să stea ore în șir la discuții cu o cafea bună. Găsesc timp pentru 1-2 ore de jogging. Merg sistematic la spectacole și citesc ultimele cărți publicate în țară. Că tot veni vorba despre lectură, vreau să vă împărtășesc câteva momente care îmi par frumoase și demne de urmat din scurta mea experiență în Italia.

Un lucru e cert: în Italia presa scrisă n-o să moară niciodată. Diminețile italienilor încep cu o cafea și un ziar proaspăt scos de sub tipar. Națiunea citește mult și monitorizează toate evenimentele fie acestea de ordin social, politic, cultural, etc. Citesc nu doar intelectualii ori cei care au mult timp la dispoziție. Citește lumea în stații, cafenele, parcuri și în stradă chiar.

Orășelul-cetate Citta Della Pieve, acolo unde sunt stabilită de ceva timp, se află la intersecția dintre Umbria și Toscana. E cu adevărat un spațiu cultural, în fiecare săptămână organizându-se 2-3 concerte, spectacole, conferințe, concursuri, etc. Pe stradelele înguste, unde încape o singură mașinuță, poți găsi biblioteci stradale. Apropo, inițiativa de a fonda astfel de zone aparține localnicilor, nu administrației publice locale, ori ONG-urilor din zonă. Omul cu ideea a scos din casă, din biblioteca sa personală, cărți minunate. Oricine își poate lua acasă ceva bun de citit. Eu, de exemplu, am contribuit cu 5 cărți în limbaengleză primite în dar. Mare i-a fost mirarea lui Signore Sapporetti când am completat și eu biblioteca. Mi-a zis că străinii nu prea se interesează de lecturi…

Cărțile din biblioteca stradală sunt foarte diverse. Poți găsi monografii ale celor mai cunoscuți oameni ai planetei, cărți cu sfaturi practice pentru tinerele gospodine, romane, ficțiune, astrologie, muzicologie și alte zeci de teme. Cărțile nu se prăfuiesc, ele circulă în permanență, iar cititorii sunt responsabili și le returnează, chiar dacă nimeni nu monitorizează procesul.

Un alt tip de bibliotecă stradală este chioșcul de cărți gratuite. Amplasat în zona centrală a orașului, cei care trec prin apropiere se pot delecta cu lecturi calitative. Cărțile noi-nouțe donate de organizațiile de profil așteaptă să fie citite. În cabina inteligentă cărțile sunt depozitate cu grijă. Ferite de ploi și soare, cărțile sunt la îndemâna tuturor.

Am luat cărți și de la biblioteca orășenească, unde găsești un număr impunător de autori. Da, poate e mai problematic să găsești cărți în limba română, rusă, ori franceză, dar autorii preferați îi găsești la sigur în limba engleză.

Ar fi frumos să punem la ordinea zilei, pe lângă micul dejun, prânz și cină, obișnuița de a citi, fie că este vorba despre limba italiană, română, rusă, ori engleză.

Diana COJOCARI

Biblioteci stradale drochiene

Minunată a fost iniţiativa primăriei oraşului de a instala biblioteci stradale pe pietonala „31 August”.

Parcă ideea a fost apreciată de toată lumea. Parcă toţi au găsit-o utilă şi necesară. Parcă şi diverse ediții au fost plasate în interiorul micilor „căsuţe ale cărţii”. Parcă a şi pornit lectura. Parcă se făcea şi schimbul de cărţi. Atât că frumosul început nu a durat în timp. Cărţile depuse cu drag şi sinceră speranţă de a fi cuiva de folos, au prins a dispărea. Dar incurabilii optimişti continuau să aducă noi cărţi, noi autori, scrieri în limbile rusă şi română, tipărite în grafie latină şi chirilică, poezie şi proză, literatură pentru copii, adolescenţi şi adulţi… Peste noapte, însă, nici urmă de ele în bibliotecile stradale. Refuz să cred că le „sechestrează” iubitorii de lectură, precum refuz să cred că fapta este făcută din rea voinţă. Ia, acolo, din prostie, care nu are nici o explicație.

Liuba BULGARU