„Calea spre viitor” a romilor

Varvara Neniță este fondatoarea ONG-ului „DROM Angle” („Calea spre viitor”) și inițiatoarea mai multor proiecte în cadrul comunității satului Chetrosu. Nimic neobișnuit, și, totuși, un stil de viață aproape nemaiîntâlnit pentru valorile etniei de care aparține. Neobișnuit pentru o femeie romă, pentru că tradițiile acestei etnii încă mai atribuie calități ca liderismul sau preluarea inițiativei exclusiv bărbaților. Femeile sunt privite doar prin prisma familiei.

Și-a început activitatea în calitate de mediator comunitar voluntar în 1994, fiind printre primii mediatori din țară și a doua persoană, reprezentant al comunității rome, din raionul Drochia. Viața grea a romilor, neșcolarizarea și abandonul școlar, dar, mai ales discriminarea semenilor săi, au făcut-o să-și asume o luptă grea și inechitabilă, dar, în opinia ei, cu mari șanse de reușită. Era vorba despre incluziunea socială a romilor. Incluziune, care, credea Varvara Neniță, se putea face doar prin lumina școlarizării. Atunci, la fel ca și acum, cea mai severă formă de manifestare a diferențelor se caracteriza prin nivelul scăzut de educație și analfabetism în rândul romilor. Conform unui studiu, „o cincime din populația de romi nu dispune de abilități minime de scriere și citire”, ceea ce constituie un nivel mai scăzut decât valoarea medie raportată pentru Kenya. Conform aceluiași studiu, „fiecare al cincilea adult rom nu are studii, trei din zece romi dispun cel mult de studii primare, și alți trei din zece au doar studii medii. Foarte puțini romi au studii superioare”. În rândul romilor cu studii superioare se număra, însă, și Varvara Neniță, iar datele din studiul amintit, triste, dar mai ales generatoare de sărăcie și discriminare, au făcut-o să-și dorească o viață mai luminoasă pentru etnia de care aparține. Și astfel, în pofida criticilor și inegalității de șanse pentru femeile rome, Varvara Neniță a reușit să implementeze în satul Chetrosu, dar și în alte sate din raion, mai multe proiecte benefice pentru comunitatea romă. De ele au beneficiat, direct sau indirect, și membrii comunității nerome. Astfel, în peste 20 de ani de activitate, mediatoarea comunitară a satului Chetrosu a reușit să includă în instituțiile preuniversitare mai mulți copii romi analfabeți cu șanse minime de integrare. S-a oferit voluntar să-i pregătească pentru școală, a ajutat tineri romi să meargă la studii universitare și postuniversitare. Acum, în calitate de consilier sătesc, se preocupă îndeaproape de acordarea ajutoarelor speciale pentru familiile defavorizate, rome și nerome.

O problemă arzătoare căreia, deocamdată, nu reușește să-i găsească ac de cojoc o reprezintă și locul femeilor rome în comunitatea de care aparțin. Varvara Neniță este preocupată mai ales de faptul că tinerele fete își întrerup studiile la o vârstă fragedă, fiind constrânse, în multe cazuri, să se căsătorească. Ulterior, dau naștere la copii pe care nu știu încă să-i crească și să-i educe corespunzător. Acesta este, crede ea, unul dintre principalele motive ale educației deficitare ale populației rome. Și faptul, că tinerele acestea, copii și ele, nasc și educă alți copii reprezintă o încălcare a mai multor drepturi fundamentale ale omului. Dreptul la educație este unul dintre acestea. Este interesată și se implică direct și în cazurile de discriminare a persoanelor rome, reușind, în cele mai dese cazuri, să soluționeze total sau parțial problemele care-i sunt aduse la cunoștință. I-au rămas amprentate în memorie, dar și în suflet, toate aceste cazuri, două dintre ele fiind mai răsunătoare și ajungând, pe calea mass-mediei, și la publicul larg. Este vorba despre discriminarea unei familii rome în incinta IMSP „N.Testemițanu”, or. Drochia, fiindu-le refuzată deservirea în cantina instituției pe criteriu etnic, și despre constituirea unei clase de copii romi în cadrul unei instituții preuniversitare din or. Otaci, fiindu-le, în acest fel, încălcate o serie de drepturi fundamentale. În soluționarea ambelor cazuri, Varvara Neniță s-a străduit să meargă, mai întâi, pe calea omeniei, făcând apel la justiție numai în cazuri extreme. Este convinsă că anume omenia, îngemănată cu educația și echitatea socială sunt punțile de acces spre o viață de calitate pentru persoanele rome și nerome, în egală măsură.

Marcela VOVC