Boierul Ion Hasnaş, constructor de profesie, cu ani de studii la Viena, un om foarte educat, fire cultă şi rafinată, în secolul XIX a pus temelia satului Sofia. Şi nu numai.
Boierul, considerat, pe drept cuvânt, întemeietorul satului, avea reşedinţa la Bucureşti, iar la Sofia obişnuia să vină cu familia, în special vara, pentru a se odihni şi ca să-şi vadă moşia. Conacul, edificat în anul 1848, în principiu era folosit ca resedinţă de vară pentru familia boierului. Pereții edificiului, în care astăzi se află muzeul istorico-etnografic ce reprezintă istoria și cultura satului Sofia, păstrează vii amprentele multor evenimente. La început localitatea a purtat numele Anfisovca, în memoria fiicei sale, care a decedat în urma unei boli incurabile. Sofia a fost redenumită mai apoi.
Conacul din Sofia nu este singura proprietate a lui Ioan Hasnaş, el avea moşii şi în satul vecin Hăsnăşenii Mari. Tot el a fost iniţiatorul construcţiei Bisericii “Sfânta Treime” din localitate.
Valeriu Radu-Tataru, parohul bisericii din sat, este iniţiatorul mai multor construcţii şi edificii pe teritoriul lăcaşului sfânt. În timpul uneia dintre lucrări, când meşterii înfăptuiau săpături de rutină în ograda bisericii, au dat de un mormânt, care, ulterior, după mai multe investigaţii şi cercetări, s-a dovedit a fi al boierului Ioan Hasnaş. Atunci preotul Valeriu, ţinând sfat cu Consiliul bisericesc, cu enoriaşii, au decis să edifice în acel loc un cavou, o construcție funerară, ce constă dintr-o încăpere, săpată în pămînt, în care este expus sicriul cu osemintele boierului.
Aici permanent este curat şi îngrijit, ard lumânări şi candele în semn de omagiu defunctului, iar uşile criptei sunt deschise pe perioada când sunt deschise şi uşile locaşului sfânt.
Cavoul boierului Ion Hasnaş, ctitorul bisericii „Sfânta Treime” din satul Sofia, anii (1820-1915) este supravegheat şi îngrijit de Maria Crăciun, o enoriaşă foarte responsabilă, evlavioasă şi cu dragoste de Domnul.
Valentina CEBOTARI