Chip de copil în trunchi de nuc

Acum câteva zile, Lidia Bubulici, directoarea Casei de copii de tip familial din s. Chetrosu, ne-a expediat la redacţie câteva poze şi un material video, prin care ne comunică „minunea” descoperită într-un trunchi de nuc, tăiat pe motiv că se uscase.

Copacul de nuc a crescut în grădina mamei Lidiei Bubulici, care a fost o femeie foarte creştină. Astfel, fiica ei presupune că chipul de copil din trunchiul nucului nu este decât proiectarea unei minuni, ce putea să se producă doar în gospodăria unui adevărat creştin. Pe de altă parte, Marin Bubulici, soţul Lidiei, care a tăiat, apoi secţionat pomul, mai în glumă, mai în serios, zice că chipul de copil este o completare a celor şapte „mutrişoare” de copii care cresc în Casa de copii de tip familial creată de ei acum de ceva ani.
Ne-am gândit că ar fi cu cale dacă acest „portret” imprimat în trunchiul nucului ar avea suportul unei explicaţii ştiinţifice.
Astfel, prin intermediul lui Efim Chilari, doctor conferenţiar universitar la departamentul ştiinţe umaniste de la Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Chişinău, drochian de origine, l-am apelat pe Alexei Palancean, inginer silvic, doctor habilitat în biologie, cercetător ştiinţific la „Grădina Botanică” din capitală, care ne-a comunicat:
— Aceste apariţii portretistice nu sunt o raritate, în deosebi când este vorba de pomii de nuc. Ceea ce la prima vedere pare o lucrare divină, de fapt nu este decât explicaţia faptului în ce fel de sol a crescut pomul, câtă umezeală a avut, i-a fost sau nu protejată coroana  de vânturi. Dacă e să vorbim la concret despre ceea ce văd în imagine, aş spune că acest copac a avut parte de un teren puţin benefic pentru dezvoltare, a dus  lipsă de apă, dar a suportat şi o traumare a coroanei. Asta pot determina după părţile bombate ale trunchiului. Partea mai întunecată, care şi este „portretul” însăşi, vorbeşte despre stadiul de putrefacţie a lemnului. În rest, totul merge conform imaginaţiei. Eu, spre exemplu,  asociez imaginea cu chipul unei maimuţe şi nu al unui copil. Asta e, fiecare vede conform propriilor percepţii.
La aceeaşi temă am solicitat şi răspunsul preotului Valeriu Radu-Tătaru, protoiereu mitrofor, paroh al Bisericii „Sfânta Treime” din satul Sofia, care ne-a spus următoarele:
— Am să comentez prin învăţătura din Sfânta Scriptură: „Cât de minunate sunt lucrurile tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut. Mare eşti, Doamne, şi minunate sunt lucrurile tale şi nici un cuvânt nu este destul spre lauda minunilor tale. Amin”.

A înregistrat Liuba BULGARU
Foto Lidia BUBULICI