Cinste vrednicilor pălănceni

În sfânta sâmbătă de 19 septembrie, la Palanca a avut loc un eveniment de bucurie, de mulțumire și speranță. Va fi vorba despre inaugurarea și sfințirea unei fântâni recent săpate și amenajate. Acuma stau și reflect asupra acestui fapt.

Când au venit cosăuțenii și au înființat satul, aici era o singură fânână (cea de alături cu biserica), rămasă de la boier, cu colan și treucă scobită în piatră albă de Cosăuți, fântână, din care își putea potoli setea orice trecător sau adăpa vitele.

Când oamenii s-au așezat cu traiul, au săpat fântâni la drum, cam la 3-4 ogrăzi una. Așa, la intrarea dinspre Măcăreuca, prima fântână era la Cosma Zagaevschi, hat în hat cu Nichifor Melnic. Din această fântână luau apă pentru casă și gospodărie zece familii. Când colhozul a făcut grajd în această mahala, bieții grăjdari cărau cu câte două căldări zilnic apă pentru caii care nu ieșeau din grajd, numiți „фондовские” (fondul armatei). Vă închipuiți câtă apă debita această fântână? Următoarea era la Zaharia Prodan, chiar în drum, cu treucă. Aici se alimentau cu apă șapte gospodării. Dar toțI caii slobozi de la grajd aici îi adăpau. Tot aici își adăpau caii chetroșenii și șurenii, care mergeau cu căruțele (bară la bară) în zilele de iarmaroc la Colonia (Zgurița).

Unii creștini deschideau surse de apă în camp, unde munceau țăranii și se topeau de sete. Pe moșia noastră, la stânga, la hotar cu chetroșenii, era o fântână cu cumpănă. Îi ziceau „fântâna lui Pântea”. Neamul pântenilor este la Șureli (Bortăreasca). Oamenii beau apă și spuneau „bogdaproste” (Dumnezeu să mă (ne) ierte). În fundul văii, la Prisacă (la Patrache, la iazul lui Banariu) Maxim Zgurschi (tatăl Natașcăi lui Vasile Lozan) a amenajat un izvor zglobiu cu căuș scobit în lemn. De mergeau la Măcăreuca, la Frumușica era un izvor, de mergeau la Zgurița, prin Holoșnița, pe cărare era alt izvor.

Dacă oamenii observau că apa în fântână scade, o curățeau, destupau izvorul și mergea. Nu știam ce-i criză, ce-i lipsă de apă.

Dar la sudul Moldovei lipsa apei era o problemă hăă-ă-ă-ăt de demult. În 1959, studenți fiind, eram la cules poamă în satul Ciumai (Vulcănești). Tare ne-am mirat: fiecare gospodar avea în ogradă o groapă betonată cu capac și lăcată, în care i se aducea apă cu cisterna. Iar la gara Greceni am învârtit de 50 de ori până am scos din fântână o cană de apă.

La Palanca doar iazul a secat într-o vară secetoasă. Dar și-a revenit. Distinsul președinte de la Zgurița, regretatul Grigore Bublic, l-a mai lărgit și a dat în el pește. Era o frumusețe, ca pe vremuri.

Și acum iazul a dat semn (alarmă) de scădere a apei subterane. De trei ani în urmă s-a uscat. Și nu este o urmare a secetei. De doi ani a scăzut la limită apa în fântâni, în unele a secat de tot.

Lumea s-a agitat, lumea s-a alarmat, lumea s-a alertat. Și primarul Ion Trăistaru a scris în agendă prioritar problema apei. În toate trei sate ale comunei. Și el știe de unde a luat bani, neprevăzuți în buget pe anul 2020, dar a săpat câte două fântâni în fiecare din cele trei sate ale comunei. Ultima a fost acea, despre care vorbeam la început. Dar când au ajuns la gura fântânii, la sol, s-au terminat sursele financiare. Atunci Eugenia Pântea a propus să se adreseze după ajutor omului de afaceri Grigore Bernavschi, pălăncean stabilit în Chișinău, fiul lui Anton (Tonica) și a Tanei Bernavschi (Dumnezeu să-I odihnească), care a mai făcut niște fapte creștinești: a făcut și a instalat o răstignire la marginea drumului spre Șalviri, a dat un ajutor substanțial bisericii… Și acum a reacționat prompt: a comandat și a adus de la Anenii Noi colacul (colan, ghizd) fântânii în formă de ulcior (clondir) închis, cu o gură pentru a scoate căldarea. În interior stă scris un mesaj creștinesc, feciorelnic: „Vrednicilor gospodari Anton și Tatiana Bernavschi. De la feciorul Grigore și Antonina”. Fântâna este peste drum de casa lor.

În acea zi, pe la orele zece, s-a adunat lume dornică de apă. A venit preotul Ghenadie cu doamna preoteasă și corul bisericesc.

El a sfințit fântâna, apa dătătoare de viață, a înălțat rugă lui Dumnezeu de apă, pâine, spor în familii și gospodării, de sănătate și bună înțelegere pentru vrednicii pălănceni.

Au fost adresate mulțumiri pe cinste primarului Ion Trăistaru, binecredinciosului Grigore Bernavschi, oamenilor care au contribuit la înălțarea, nu!, la adâncirea acestei fântâni.

Grigore Bernavschi a chemat oamenii prezenți la un praznic în memoria părinților săi. Masa a fost așezată în ograda Larisei Cuzub. Toate bunătățurile au fost pregătite de Larisa Cuzub, Eugenia Pântea, Larisa lui Mitrea Roșca.

Preotul Ghenadie a binecuvântat masa și fapta pălăncenilor de a da la lumină apa dătătoare de viață.

Vitalie ZAGAIEVSCHI, cetățean de Onoare al satului Palanca