Citind, creierul devine un laborator de idei şi imagini

Cooperarea și conlucrarea interinstituțională devine o formă actuală, interesantă și importantă în realizarea unor obiective de interes comun referitoare la procesul de educație. O colaborare în acest sens a luat naștere între două instituții din raion: Gimnaziul nr. 2, Drochia, și Gimnaziul Gribova. Ideea aprține unui Grup de inițiativă, monitorizat de Lilia Bânzari, profesoara de română, IP Gimnaziul nr. 2, iar IP Gimnaziul Gribova, manageră Aliona Râbac, a acceptat provocarea. Interlocutoarea noastră este directoarea Lilia Bânzari.

Doamnă profesoară, care a fost oportunitatea inițierii proiectului?
– Proiectul educațional l-am denumit „Citind, învăţăm să fim”, deoarece lectura este una dintre modalităţile definitorii ale omului, de transmitere-comunicare a gândurilor, sentimentelor, de reconfigurare a unor fapte. Ea are forţa de a schimba mentalităţi, a desăvârşi capacitatea de comunicare, a forma personalităţi.
– Viteza ascendentă în circulaţia informaţiei condiţionează limitarea timpului pentru lectură.
– M-a incitat problema motivaţiei diminuate pentru lectură. Studiind Jurnalul de lectură, am constatat opere similare, produse transcrise. Am desfăşurat un studiu mai amplu: vizualizarea cartelelor de lectură ale elevilor, discuţii cu părinţii, cu bibliotecarii, cu copiii. Am constatat că elevii preiau informaţii mai rapid prin televiziune sau din calculator. Lectura pare a fi o preocupare plictisitoare, ce pierde în faţa computerului, dânşii preferă ludicul digital. De multe ori creativitatea e şablonară, inventivitatea şi imaginaţia sunt schematice, fiindcă e superficială capacitatea de lectură şi comunicarea prin lectură.
– Situația „descoperită”, constatată Vă alarmează?
– Dacă ne vom concentra interesele şi preocupările noastre doar asupra tehnologiei, lăsând la o parte ceea ce este cu adevărat valoros şi imperios, necesar pentru dezvoltarea armonioasă şi integrală a fiinţei umane, unde am ajunge? Care ar fi impactul dacă nu am implementa nicio schimbare?
– Această meditație a servit drept imbold pentru a declanșa, a da naștere la o formă ingenioasă, dar creativă de soluționare a problemei?
– O astfel de problemă nu se soluționează rapid, dar de mișcat carul din loc suntem datori. Motivarea necesității schimbării a devenit inerentă fiindcă accesul nelimitat şi necontrolat al elevilor ca privitori, ascultători, complici şi, mai puţin ca cititori avizaţi, devine un motiv relevant în necesitatea de a schimba lucrurile.
– Care a fost scopul acestui proiect?
– Formarea competenței de interacțiune verbală în diverse situații de comunicare, aplicând strategii de lectură şi interpretare adecvată la cursul opțional „Citind, învăț să fiu” pentru elevii din clasa a VI-a din instituțiile-partenere. Am desfăşurat un set de activităţi de depăşire a situaţiei dificile.
– Ați avut activități memorabile în cadrul proiectului?
– Am elaborat un plan de acțiuni, ce însumează 21 de activități foarte diverse ca modalitate de organizare, dar orientate la sporirea motivației pentru lectură și dezvoltare a vorbirii verbale. Unele din ele le-am realizat sincronic: activitate de lectură şi discuţie în comun, urături tradiţionale şi din creaţie proprie, vernisajuri, concursul produselor audiovizuale. Activități extracurriculare cu tematică similară și cu suporturi digitale de mediatizare reciprocă: IP Gimnaziul Gribova – „Bradul de Crăciun din cărţi”, IP Gimnaziul nr.2 Drochia – „Bradul din cărămizi literare”, etc.
– Care este palmaresul finalităților acestui proiect educațional?
– În urma activității de caritate „Dăruieşte o carte bibliotecii” s-au implicat 89 de familii. Au fost colectate 197 de cărți: plachete de poezii, basme, povestiri, nuvele, schițe, romane, enciclopedii, dicționare, cărți de istorie. Cea mai generoasă a fost familia Adrianei Cucereavâi, mama elevei din clasa a IV-a Ana Comarnițchi, care au donat 20 volume de carte, devenind învingătoare ale concursului, iar drept mențiune, în biblioteca școlară a fost vernisată expoziția „Raftul familiei”.
– Ce ați întreprins ca să sporiți comunicarea verbală?
– Am creat situații didactice de formare și dezvoltare a acestei competențe: rezumate verbale ale textelor, rezumate imprimate video, interviuri și reportaje despre evenimentele din planul de acțiuni al proiectului, comentarea verbală a desenelor pe baza operelor lecturate.
– Aveți și rezultate în urma muncii depuse?
– Un beneficiu calitativ am obținut prin sporirea la elevi a interesului pentru lectură. În clasa a VI-a copiii citesc cel puțin 2 cărți pe lună.
– Care este durabilitatea acestui proiect?
– Coexistenţa cuvântului de pe hârtie cu cel de pe ecran şi nu concurenţa eliminatorie dintre ele sporesc gradul de atractivitate al lecturii, perfecţionarea comunicării. Până la un final am constat că e oportun a uni aceste activităţi într-un proiect holistic. Ulterior am sesizat, că problema persistă şi în alte instituţii. Această situaţie ne-a motivat să extindem activitatea într-un proiect interinstituţional, raional. Iniţial am pornit doar cu două instituţii, prezentând sumarul activităţii doar la acestă etapă. Acum au manifestat interes sporit încă două instituţii: IP G Nicoreni și IP G Miciurin.
– Care a fost principiul după care v-ați ghidat?
-Consider actuală aserțiunea lui Mihai Eminescu, ea devenind și moto-ul proiectului: „Citeşte! Citind mereu, creierul tău va deveni un laborator de idei şi imagini, din care vei întocmi înţelesul şi filosofia vieţii.”
A dialogat, Valentina Cebotari