„Copiii sunt viitorul nostru, viitorul țării…”
Am auzit această frază din gura politicienilor de sute sau chiar mii de ori. Mai în toate spoturile electorale, de PR politic sau de felicitare cu ocazia diferitor sărbători, demnitarii noștri au folosit imaginea copiilor. Au vorbit despre non-violență, importanța familiei, rolul statului în creșterea, dezvoltarea și educarea copilului, ș.a.m.d…
La televizor grija autorităților față de „viitorul nostru” arată bine și sună frumos. În realitate, însă, tabloul este extrem de dramatic și chiar terifiant.
Jurnaliștii britanici de la BBC scriau în 2014, că în Republica Moldova peste 7000 de copii sunt abandonați de părinți și plasați în centre de asistență socială și doar 2% dintre aceștia (adică 140 de copii) sunt cu adevărat orfani. Ceilalți 6860 au o familie, însă părinții lor au decis să-i lase în grija statului din cauza sărăciei…
Iar statul, din lipsă cronică de (interes și) servicii sociale de bază, îi întreținea „în limita posibilităților și conform legislației”. Or, ca pe niște simpli deținuți. (Conform celor de la BBC, în unele centre de asistență socială lipsesc orele de activitate, ieșirile în aer liber sunt destul de rare, copiii cu dizabilități sunt lăsați în propria vomă într-un colț de sală, iar unii manageri ai instituțiilor nici măcar nu cunosc câți băieți și câte fete sunt într-o cameră cu 10 nou-născuți abandonați)...
Totuși, odată cu „reformarea” clasei politice și învestirea actualului Guvern, în ianuarie 2016, lucrurile ar fi trebuit să se schimbe. Dar, câteva luni mai târziu, „statul”, a pus rambursarea miliardelor furate din bănci atât pe „ghebul” părinților săraci, cât și în cârcă copiilor abandonați și urmașilor lor…
Alegerile parlamentare din 2014 au costat Bugetul de Stat 52 milioane lei. Alegerile locale din 2015 — circa 90 milioane lei. Prezidențialele din 2016 — în jur de 100 milioane lei, iar ulteriorul referendum consultativ, inițiat de Dodon, va mai „mulge” trezoreria încă de, aproximativ, 75 milioane lei…
Totodată, „în limita posibilităților și conform legislației” (dar contrar moralității, bunului simț și situației economice din țară), în Bugetul de Stat pentru 2017, „pentru partide” au fost planificate cheltuieli de 40 milioane lei. Astfel, în dependență de rezultatele obținute la parlamentarele și localele din 2014-2015, PLDM, PSRM, PD, PCRM, PL, PPPN, PPCD și PPDA vor stoarce din Buget peste trei milioane de lei lunar…
Paralel, rația necesară unui preșcolar, pentru aceeași perioadă (o lună de zile), abia de ajunge la 528 de lei. În gimnazii, licee și centre de asistență socială, suma nu cred să fie cu mult mai mare…
Copiii moldoveni sunt un fel de „generali ai gropilor de nisip”… Niște suflete abandonate, care luptă pentru existență, în timp ce părinții lor caută în care țară să mai plece pentru ași face de-o pâine, politicienii caută în care țară să-și mai ascundă averile… În timp ce copiii politicienilor se lăfăiesc în vacanțe luxoase peste hotare, copiii moldovenilor prășesc pe dealuri și plâng în așteptarea părinților plecați la munci peste hotare…
P.S. „Va veni și ziua, când noi înșine ne vom schimba destinul.” (Jorge Amado)
Andrei BULGARU
