Mariana ARAMĂ
Un copil se consideră fericit, dacă locuieşte într-o familie integră, prietenoasă şi binevoitoare. Dezinstituţionalizarea este un proces de înlocuire a îngrijirii rezidenţiale cu un set de servicii alternative, create pentru a acoperi nevoile copiilor aflaţi în situaţii de risc sau rămaşi fără ocrotire părintească, dar şi pentru a le respecta drepturile. Despre problemele din acest domeniu am discutat cu Mariana ARAMĂ, specialist superior în protecția drepturilor copilului, DASPF, Drochia.
— Doamna Mariana, cunoaştem situaţia, că acei copii, care au fost întreţinuţi în instituţii specializate, cum ar fi orfelinatele, şcolile de tip internat, speciale sau auxiliare, au performanţe mai scăzute decât semenii lor. Deci, pentru a lichida această discriminare statul caută forme şi metode noi de educare a lor.
— Într-adevăr, lipsa ataşamentului faţă de un adult, privarea senzorială şi emoţională duc la întârzieri în dezvoltare, uneori foarte dificil de recuperat. Mai mult, părăsind îngrijirea instituţională, aceşti copii foarte greu devin independenţi din lipsă de abilităţi corespunzătoare, iar problemele de identitate cresc riscul de abuz, exploatare, trafic, deseori ei sunt supuşi unui risc mai mare de comportament antisocial sau de a renunţa la şcoală. Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de condiţii de familie sau aproape similare.
— Astfel, în susţinerea lor şi buna dezvoltare vine dezinstituţionalizarea.
— Exact. Reducerea ponderii îngrijirii instituţionale are drept scop asigurarea unei protecţii mai mari pentru copii, acest proces oferindu-le soluţii individualizate, îngrijire de calitate şi respect pentru fiecare copil.
— Din aceste considerente a şi apărut necesitatea de a crea şi a implementa şi alte forme de întreţinere a copiilor rămaşi fără ocrotire părintească?
— La moment există mai multe tipuri de servicii de plasament a copiilor dezinstituţionalizaţi sau separați de părinți: tutela/curatela, adopţia, casele de copii de tip familial, asistenţa parentală profesionistă. Aceste forme de protecţie a drepturilor copilului asigură un mediu mai adecvat, apropiat de cel de familia biologică. Serviciile de plasament de tip familial, cum ar fi Asistenţa Parentală Profesionistă (APP) şi Casele de copii de tip familial (CCTF) sunt o soluţie eficientă în acest sens.
— În raion sub acest aspect ce situaţie se atestă?
— Sunt create şi funcţionează cu succes 6 case de copii de tip familial, în care cresc şi se educă 31 de copii. Dar A.O. „Concordia Proiecte Sociale” a procurat, reparat şi dotat cu mobilier şi tehnică de uz casnic respectivă încă trei case pentru CCTF. Din 2015 una din ele deja activează, respectiv, mai rămân doua vacante ce îşi aşteaptă stăpânii. Este necesar de a identifica solicitanţi la funcţia de părinte-educator. Dar și o unitate vacantă de APP.
— Câţi copii pot fi plasaţi într-o casă de copii?
— În CCTF în acelaş timp pot fi plasaţi de la 3 până la 7 copii, numărul total al copiilor plasaţi în CCTF şi al copiilor biologici ai părintelui-educator nu va depăşi numărul de 7 persoane.
— Asistenţa Parentală Profesionistă diferă de casele de copii?
— În raion activează deja 7 APP, cu 20 de copii. În familia asistentului parental profesionist pot fi plasaţi în acelaş timp până la 3 copii, excepţie constituind plasarea împreună a fraţilor şi surorilor, când numărul copiilor poate fi majorat până la 4.
— Şi în plan financiar există deosebiri?
— Evident. Alocaţiile anuale de plasament în ambele instituţii constituie 3000 lei, indemnizaţia unică la împlinirea vârstei de 18 ani este de 1000 de lei. Pe când alocaţiile lunare pentru un copil diferă cu 180 de lei în favoarea APP. Dar aceste costuri sunt mult prea inferioare necesităţilor vitale. Astfel, că DASPF Drochia, în repetate rânduri, a solicitat să fie majorate alocaţiile lunare pentru întreţinerea unui copil: de la 750 la 1000 de lei în CCTF şi de la 31 de lei/zi la 40 lei/zi în APP.
— Dar alte cheltuieli, ce se majorează permanent, nu afectează bugetul acestor instituţii?
— Cum nu? Dacă pentru CCTF unele din servicii sunt achitate, atunci pentru APP au fost solicitate să fie stabilite alocaţii lunare pentru compensarea mijloacelor financiare necesare pentru deservirea clădirilor, achitarea consumului de gaze, energie termică, procurarea cărbunelui şi lemnelor, alocaţii pentru procurarea mobilierului şi alte cheltuieli de gospodărie. Ar fi foarte important să fie angajaţi în serviciul social CCTF ambii părinţi, cel de al doilea — ca lucrător social.
— Cu toate problemele existente, lipsa de mijloace suficiente, există persoane foarte generoase, care sunt gata să împartă bucăţica lor de pâine cu cei „mai trişti ca noi”.
— Aşa este. Scopul acestor servicii este de a oferi copilului, lipsit de ocrotire părintească, îngrijire într-un mediu familial substitutiv. Familia modelează persoana şi-i asigură o mai mare protecţie socială. În acest context mai menţionăm, că fiecare copil are nevoie de familie. Deci, este necesar de a extinde serviciile de tip familial pentru asigurarea stabilităţii şi continuităţii în procesul de îngrijire, creştere şi educaţie a copiilor separaţi de părinţi.
— Adică, să înţelegem, aveţi nevoie de astfel de persoane, care ar dori să exercite funcţia de părinţi-educatori, să crească şi să îngrijească astfel de copii sub aripa lor părintească.
— Spre regretul nostru, numărul de copii rămaşi fără ocrotire părintească este încă mare şi persoanele care ar accepta să se implice cu tot sufletul în acest proces sunt foarte binevenite.
A dialogat Valentina CEBOTARI
