Cu flori, la Mihai Eminescu (FOTO)

„Născut din doină şi din dor,/ El a făcut să înflorească/În suflet bun, de cald popor,/Eterna slovă strămoşească”

De ani și ani omagiem nașterea Luceafărului poeziei Românești. De ani și ani citim și recitim opera eminesciană. De ani și ani păstrăm un minut de reculegere pentru sufletul lui Mihai Eminescu urcat la ceruri. De ani și ani aducem o floare la bustul poetului.

Administrația raională și orășenească de la Drochia, elevii, cei pasionați de slova eminesciană, la fel, în fiecare an, cinstesc memoria lui Eminescu.

… Și anul acesta, la monumentul edificat în preajma liceului ce îi poartă numele, au fost recitate poezii, i-au fost cântate versurile, s-au depus florile recunoștinței la cea de a 168-a aniversare de la naștere.

Viaţa marelui poet naţional Mihai Eminescu a rămas o sursă inepuizabilă de teorii şi polemici. Dincolo de opera sa inegalabilă, există multe aspecte din viaţa sa mai puţin cunoscute publicului larg.

Ştiaţi că… Eminescu a fost omagiat într-un singur film, „Luceafărul”, regizat de Emil Loteanu? Emil Loteanu, cunoscut în întreaga lume drept „basarabeanul care a regizat „Şatra” a reuşit în 1986 să dea viaţă singurului film dedicat poetului reprezentativ al limbii române.

Era pasionat de fotbal şi înot. Cunoscuţii poetului spuneau că avea reale calităţi pentru jocul cu mingea. Poetul era și un foarte bun înotător, capabil chiar de mişcări acrobatice şi trucuri în apă. Fotbalul l-ar fi deprins când era elev la Cernăuţi de la profesorul Aron Pumnul, iar ucenicia de înotător o avea din fragedă copilărie, din bălţile cu stuf de la Ipoteşti.

Salutul lui Eminescu: „Trăiască naţia!”. Eminescu avea formula sa originală de salut, dar şi modul de a răspunde. Cu oricine se întâlnea, Eminescu îl saluta cu „Trăiască naţia!”. Prietenii, când îl zăreau, obişnuiau să i-o ia înainte şi îi spuneau ei „Trăiască naţia!”. El răspundea atunci răspicat: „Sus cu dânsa!”.

A scris poezii până în ultimele clipe ale vieţii. În noaptea când poetul a murit i s-au găsit în buzunarul halatului, dovadă că era întreg la minte şi lucra, două poezii — „Viaţa” şi „Stele la cer”.

Ceasornicul de aur al lui Eminescu. A fost dăruit poetului de către tatăl său, Gheorghe Eminovici, care l-a costat 40 de galbeni (cu un singur galben se puteau cumpăra doi boi). Astăzi poate fi admirat la Muzeul Literaturii Române, Iași. Asemenea ceasuri au purtat Maria Antoaneta, Napoleon Bonaparte, Stendhal, Puşkin, Alexandre Dumas, Max Jacob, Winston Churchill etc., iar astăzi le întâlnim la Putin, la Sarkozy şi la regina Angliei.

Selectat de Nelly CIOBANU