Curiozități despre cafea

Cafeaua: istorie, tipuri de cafea, beneficii și preparare

Cafeaua este una dintre cele mai îndrăgite și mai populare băuturi de pe glob. A treia într-un top al cantităților consumate, după apă și ceai, cafeaua are o istorie veche de sute de ani, deși începuturile consumului de cafea sunt învăluite în legende.

1. Istoria cafelei:

Potrivit legendei, cafeaua a fost descoperită de un păstor etiopian pe nume Kaldi, cândva în secolul IX d. Hr. Acesta a observat efectele pe care le aveau boabele de cafea asupra caprelor sale, așa că a dus boabele unor călugări Sufi care locuiau în apropiere. Cercetătorii cred însă că povestea este una apocrifă, pentru că apare pentru prima oară în secolul al XVII-lea, în scrierile lui Antoine Faustus Nairon, autorul unuia dintre primele tratate despre cafea. Lăsând la o parte legenda, primele dovezi documentate istoric despre consumul de cafea apar în scrierile unor autori arabi, la jumătatea secolului al XV-lea. Boabele de cafea sunt folosite pentru prima oară într-un mod similar celui de astăzi de călugării Sufi din Yemen, care consumau băutura obținută din boabele prăjite și râșnite, ca energizant în timpul ritualurilor religioase. În doar câteva zeci de ani, cafeaua se răspândește din Peninsula Arabică în regiunile înconjurătoare, din Persia până în Turcia și în Africa de Nord. În Europa, cafeaua apare prima dată în Veneția, în a doua parte a secolului al XVI-lea, de unde se răspândește în celelalte colțuri ale continentului. Prima cafenea apare în Roma, în 1645.Olandezii sunt cei care  încep să importe la scară mare cafeaua în Europa și chiar încep să o cultive extensiv în coloniile lor – culturile din insula Java devin unele dintre principalele surse de cafea pentru piața europeană. În secolul al XVIII-lea, cafeaua este exportată în Lumea Nouă și tot acum sunt înființate principalele culturi din America Centrală și din Brazilia. În secolele următoare, cafeaua va deveni una dintre cele mai căutate și mai populare băuturi.

2. Tipuri de cafea:

În lume există câteva specii de arbore de cafea, însă două dintre ele sunt cele mai cultivate la nivel mondial. Este vorba despre Coffea arabica şi Coffea canephora, plantele care dau principalele două tipuri de cafea: cafeaua arabica şi cafeaua robusta.

Cafeaua Arabica – Este considerată primul soi de cafea care a început să fie cultivat. Arbustul de Coffea arabica mai este denumit şi „cafea de munte” sau „cafea arabă” și este cultivat la scară largă la nivel mondial: aproximativ 60% din totalul producției de cafea este cafea arabica. Cafeaua arabică (Coffea arabica) este originară din Etiopia și este un soi bogat în arome, foarte parfumat, dulce și ușor acid. Planta este destul de sensibilă față de alte soiuri și are nevoie de întreținere intensă. Boabele de cafea, înainte să fie prăjite, sunt alungite și de o culoare verde-albăstruie. Zona cea mai bună pentru cultivare este între 600 și 2.000 de metri altitudine. Cu cât cultura este la o altitudine mai mare, cu atât sunt șanse mai crescute pentru a obține o cafea de mai bună calitate. Cafeaua Arabica este cultivată în special în țările din America Centrală și de Sud, dar și în unele țări din Africa și Asia. Acest soi de cafea conține cu 50% mai puțină cofeină decât alte soiuri (Robusta, de exemplu), dar aroma este mult mai intensă, iar boabele sunt folosite pentru cafelele de calitate superioară.

Cafeaua Robusta – Descoperită abia spre sfârșitul anilor 1800, cafeaua Robusta (Coffea canephora) este originară din Africa Centrală și de Vest, din Guineea până în Uganda. Spre deosebire de cafeaua arabică, acest soi poate crește cu succes la altitudini aflate între nivelul mării și circa 600 de metri altitudine. S-a adaptat cu succes în zone calde și cu umiditate crescută și rezistă mai bine la atacul paraziților. Cafeaua Robusta este cultivată la scară largă în Africa, Indonezia și Brazilia și acoperă aproape un sfert din producția mondială de cafea. Înflorește de câteva ori pe an, ceea ce înseamnă că este mai productivă decât cafeaua Arabica. În plus, cafeaua Robusta mai este cunoscută și pentru cantitatea mare de cofeină pe care o conține: aproape 2,5%, dublu față de cafeaua Arabica.

Aromele de cafea: – Cafeaua poartă, de obicei, numele țării sau regiunii de unde este recoltată, iar boabele de cafea pot fi identificate în funcție de aromele diferite, de aciditate sau de consistență și de intensitatea gustului. Aceste caracteristici ale gustului depind nu doar de zona în care au fost culese boabele de cafea, ci și de varietăți sau de modul în care au fost procesate. Printre regiunile cele mai cunoscute sunt:

• Bourbon – este una dintre cele două varietăți inițiale ale cafelei arabica. A fost cultivată prima oară în insula Bourbon, actuala Reunion.
• Typica – este una dintre cele mai importante varietăți de cafea arabică din lume, cultivată extensiv în America Centrală;
• Columbiana – este cafeaua arabică recoltată în Columbia;
• Java – este recoltată în insula indoneziană Java;
• Kona – este o varietate de cafea cultivată pe pantele munților din Hawaii;
• Catimor – este un hibrid între varietățile de cafea Caturra și Timor. A fost creată în Portugalia, se maturează repede, însă are nevoie de anumite condiții pentru fertilizare.
• Catuai – este o varietate de cafea recunoscută pentru rezistența sporită în fața intemperiilor;
• Mundonovo – această varietate de cafea este una dintre cele mai des întâlnite în Brazilia. Este ideală pentru climatul acestei țări și dă roade bogate.
• Caturra – este o variantă a soiului Bourbon, plantată prima oară în orașul brazilian Caturra. Este rezistentă la intemperii și la dăunători.

Cafelele gourmet – de cea mai înaltă calitate – sunt produse aproape exclusiv din boabe de cafea Arabica. Printre cele mai cunoscute sunt:

• Jamaican Blue Mountain
•  Colombian Supremo
•  Tarrazú
•  Guatemalan Antigua
• Ethiopian Sidamo

3. Proprietățile nutritive ale cafelei:

O cană de 200 de mililitri de cafea neagră (neîndulcită) nu conține zaharuri și nici grăsimi. Iată ce vitamine și minerale pot fi însă găsite într-o cană de cafea:

• 2,4 calorii
• proteine – 0,3 grame
• riboflavină (vitamina B2) – 0,2 miligrame
• niacină – 0,5 miligrame
• acid pantotenic – 0,6 miligrame
• potasiu – 116 miligrame
• mangan – 0,1 miligrame
• magneziu – 7,1 miligrame
• cofeină – 95 de miligrame (cantitatea diferă însă în funcție de varietatea de cafea)

4. Beneficiile cafelei – Unul dintre cele mai cunoscute şi mai recunoscute beneficii ale cafelei este rolul de stimulent al acesteia. Cofeina este principalul ingredient care dă energie şi contribuie la eliminarea stărilor de oboseală. Cofeina îmbunătățește nivelul de energie, starea de spirit și câteva aspecte importante ale funcţiilor cerebrale. Un alt beneficiu al cafelei se datorează tot cofeinei: îmbunătăţeşte considerabil performanţele fizice. Cofeina stimulează eliberarea în sânge a unei cantităţi mai mari de adrenalină şi, în acelaşi timp, arde grăsimile, pe care le eliberează în sânge pe post de energie. 

Cafeaua ajută la arderea grăsimilor – Cofeina este una dintre puţinele substanţe care ajută la arderea grăsimilor, motiv pentru care se regăseşte în aproape toate suplimentele alimentare pentru slăbit. cofeina din cafea poate stimula cu până la 29% arderea grăsimilor.

 Cafeaua poate reduce riscul de apariţie a diabetului – Diabetul de tip 2 este una dintre cele mai grave probleme medicale ale timpurilor noastre, cu câteva sute de milioane de blonavi la scară mondială. Un studiu  a stabilit că fiecare ceaşcă de cafea băută zilnic reduce cu 7% riscul de apariţie a diabetului de tip 2.

Cafeaua poate ajuta în combaterea bolii Alzheimer – Persoanele care consumă frecvent cafea au un risc mult mai scăzut de a se îmbolnăvi de Alzheimer, una dintre principalele cauze ale demenței la nivel mondial. Potrivit unui studiu băutorii de cafea au cu până la 65% mai puţine şanse să dezvolte boala Alzheimer.

Cafeaua protejează ficatul – Cafeaua poate avea un efect benefic şi în cazul afecţiunilor hepatice. Potrivit unui studiu, persoanele care beau patru sau mai multe căni de cafea pe zi au un risc cu până la 80% mai mic de a se îmbolnăvi de ciroză.

Cafeaua reduce riscul apariţiei accidentului vascular cerebral – Unul dintre efectele pe termen scurt ale cofeinei este creşterea tensiunii arteriale, dar acest lucru dispare în timp, iar creşterea nu este de natură să îngrijoreze. Dimpotrivă, băuturile bogate în cofeină – cafeaua şi ceaiul verde, de exemplu – sunt corelate cu un risc mai scăzut cu 20% de apariţie a unui accident vascular cerebral.

Cafeaua este o sursă bogată în antioxidanţi – Cafeaua conţine o cantitate uriaşă de antioxidanţi, în comparație cu alte băuturi. Aşa că nu este de mirare că pentru multă lume cafeaua zilnică este una dintre cele mai bune surse de antioxidanţi, mai importantă chiar decât fructele sau legumele. 

5. Precauţii și efecte secundare – Unele dintre cel mai des întâlnite efecte secundare provocate de consumul de cafea sunt cauzate, de fapt, de cofeină. Iată principalele simptome:

• insomnie
• stări de nervozitate şi nelinişte
• greaţă şi vărsături
• diaree
• dureri de cap
• anxietate
• agitaţie

 Persoanele care consumă peste șase ceşti de cafea pe zi sunt predispuse la apariţia simptomelor de anxietate şi agitaţie. În plus, cu cât consumi mai multă cafea în fiecare zi, cu atât mai mult vei avea nevoie de o cantitate mai mare pentru a obţine efectele dorite.

6. Cum alegi cafeaua perfectă – Calitatea şi savoarea cafelei perfecte depind întotdeauna de boabele culese. Dar aroma cafelei ţine şi de alte criterii. Iată-le pe cele mai importante patru dintre ele:

•    

  ţara şi regiunea de origine

•     soiul de boabe de cafea – arabica, robusta sau un amestec al celor două

•     modul în care au fost prăjite boabele

•     cum au fost măcinate boabele

Sunt multe opţiuni de care poţi ţine cont sau nu, dar un singur lucru este mai important: cea mai bună cafea ţine de gusturi. Asta înseamnă că poţi folosi o cafea ideală pentru espresso şi să o prepari la ibric. Poţi testa nenumărate combinaţii până o vei descoperi pe cea perfectă pentru tine

7. Prepararea cafelei – Sunt nenumărate metode pentru prepararea cafelei, unele dintre ele vechi, altele moderne. Şi echipamentele s-au schimbat, îmbunătăţindu-se în ultimii ani. Iată care sunt principalele patru metode de preparare a cafelei, împreună cu aparatura necesară:

•     la ibric – mai cunoscută sub numele de cafea turcească sau orientală. Această varietate de cafea se prepară cu ajutorul unui ibric cu apă clocotită în care se adaugă cafeaua măcinată fin.
•     la filtru – cafeaua la filtru este, în esenţă, o metodă modernă a cafelei turceşti. Cafeaua e pusă într-un filtru peste care se toarnă apă fierbinte. Pentru asta ai nevoie de o cafetieră dar şi de filtre de calitate pentru a obţine cea mai bună aromă.
•     espresso – cafeaua la espresorul automat este considerată cea mai bună şi cea mai pură cafea. Prepararea implică trecerea apei sub presiune prin cafeaua măcinată extrem de fin.
•     presa franceză – este o metodă de preparare a cafelei care foloseşte un recipient din sticlă şi un fitru sub forma unui piston, care poate fi coborât în recipient;
•     moka – mai cunoscută şi sub denumirea italiană macchinetta. Moka este o metodă de preparare a cafelei care foloseşte un recipient din metal împărţit în două: un rezervor unde se pune apa şi unul în care se adună cafeaua. Aburul apei fierte trece prin cafeaua măcinată şi se adună în celălalt rezervor.

8. Cele mai consumate 7 tipuri de cafea

Cappuccino – Este, probabil, una dintre cele mai populare feluri de cafea la nivel mondial. Un cappuccino este format, de obicei, din două straturi: primul este o ceaşcă de cafea espresso, apoi un strat de lapte spumat. Cappuccino poate fi decorat, de obicei, cu bucăţele de ciocolată sau alte decoraţiuni dulci.

Caffe Americano – Aşa numita cafea „americană” se prepară foarte simplu, adăugându-se apă fierbinte peste o ceașcă de espresso. Se spune că acest tip de cafea a apărut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în Italia. Soldații americani foloseau această metodă pentru a-și „lungi” cafeaua.

 Caffe Latte – O altă opțiune foarte populară printre băutorii de cafea, o cafea latte este formată dintr-o ceașcă de espresso, căreia i se mai adaugă lapte spumat. Băutura este destul de spumată și se confundă foarte ușor cu un cappuccino.

Macchiato (sau Piccolo Latte) – Un macchiato este o ceașcă de cafea espresso peste care se adaugă lapte aburit, direct în ceașcă. Este, în mod obișnuit, mai tare decât un cappuccino, cu care seamănă ca preparare. Este, de asemenea, de dimensiuni mai mici: este servit de obicei într-o ceașcă de espresso.

Mochaccino – O cafea „mocha” nu este altceva decât o cafea latte peste care a mai fost adăugată ciocolată rasă, sirop sau chiar ciocolată pudră. Uneori se mai adaugă și frișcă deasupra. Este mai mult un desert decât o cafea în adevăratul sens al cuvântului, dar este o băutură foarte populară.

Irish Coffee – Cafeaua irlandeză este preparată, bineînțeles, cu whiskey. Rețeta este simplă: se folosește tot o ceașcă de espresso, peste care se adaugă aproximativ 20 de mililitri de whiskey, zahăr și un strat gros de frișcă deasupra. Cea mai bună idee este însă să nu folosești cafea instant, pentru că nu are același gust.

Vienna – O cafea vieneză se prepară din două cești de espresso foarte tare, care se amestecă între ele și peste care nu se adaugă lapte și zahăr, ca îndulcitor, ci frișcă. Această cafea este o îmbinare între aromele celor două espresso, cărora li se adaugă dulceața oferită de frișcă.

9. Curiozităţi despre cafea 

• Denumirea originală a cafelei însemna „vin” – în limba arabă, cuvântul „qahwah” înseamnă un soi de vin. Numele a fost preluat de turci sub forma „kahveh”, olandezii i-au schimbat numele în „koffie”, de unde a ajuns în engleză în forma cunoscută astăzi: „coffee”.

•     Boabele de cafea sunt, de fapt, semințele unui fruct. Fructul de cafea seamănă cu cireșele, are o culoare care poate fi roșiatică sau maronie, în funcție de varietatea de cafea, iar sâmburii acestui fruct se numesc „boabe” pentru că se aseamănă foarte mult cu boabele de fasole.

•     Cafeaua este al doilea cel mai comercializat produs din lume, după petrol. La nivel mondial sunt înregistrați aproximativ 25 de milioane de cultivatori, în aproape 70 de țări.

•     „Centura de cafea” se referă la o centură imaginară care înconjoară Pământul între paralela 23 Nord și Paralela 25 Sud. În această regiune, care include mare parte din Africa, Asia și America Centrală și de Sud, sunt îndeplinite condițiile optime pentru cultivarea cafelei.