De la idei inedite – la realizări profesioniste

Această afirmație se referă la Muzeul de Istorie și Etnografie din satul Sofia, în frunte cu directoarea Svetlana Banaru și echipa care o susține și o ajută să-și materializeze gândurile și ideile.

Este directoare relativ tânără, abia își înfiripă cariera și experiența sa de istoric, cronicar, muzeograf, dar și de scenarist, regizor și, de ce nu, actor. Pe toate trebuie să le „guste”, să le verifice pe propria piele, dacă vrea să facă lucruri originale, temeinice, de valoare, care să educe frumos populația localității, preponderent, generația tânără. Astfel, atât muzeul ca instituție, cât și noua directoare, ca administratoare, au devenit activi în viața socială a satului și a raionului prin diverse evenimente ca tematică și ca realizare, lansate cu și pentru oameni.
Svetlana Banaru și-a făcut publice abilitățile de scenarist și de regizor, când a decis să „dea start” campaniei de recoltare a grânelor din prima etapă. A zămislit o idee originală, a găsit printre săteni actori amatori pe potrivă, i-a instruit cine și ce trebuie să facă, cum să se comporte, să se încadreze în rol, au venit într-un câmp cu grâu copt, gata de seceriș, împreună cu preotul Valeriu Radu-Tataru și cu atributele lui necesare, care a blagoslovit cea mai importantă campanie a agricultorilor. Scenarista Svetlana și-a îndemnat actorii selectați să se simtă ca în viață reală, i-a pus la treabă serioasă, fiecare conform rolului său, și a purces la filmări și la realizarea ideilor sale. În rezultat lucrarea, după concept și realizare, este foarte aproape de un film profesionist de scurt metraj, care poate concura la cele mai prestigioase festivaluri.
Apoi au urmat multe alte realizări: pregătirea revelionului și a felicitărilor de Anul Nou pentru sofieni, prezentarea minuțioasă a meșteșugurilor populare, cum ar fi țesutul rumbelor, a prosoapelor, a bucatelor de post sau către sărbători speciale, organizarea expozițiilor de haine populare, pe care le purtau sofienii în diferite perioade de timp. Printre cele mai deosebite a fost și pregătirea foarte minuțioasă și prezentarea colecției de băsmăli și baticuri originale, de țesături de diferit gen, caracteristice satului.
Sofia este slăvită de personalități de mare valoare, dar și bine cunoscută prin faptul, că sofiencele sunt gospodine talentate cu spirit inventiv și la orice sărbătoare locală sau raională asigură expoziții cu bucate și copturi de-ți lasă gura apă.
Deseori Svetlana, pentru realizările planificate, folosește drept arena principală curtea muzeului, iar eroii multor idei îndrăznețe sunt chiar copiii de diferite vârste. Ca să fie interesați în ceea ce urmează să facă, ei sunt informați despre evenimentele ce se desfășoară, despre însemnătatea lor istorică, despre rolurile ce le revin. Într-o disracție și odihnă relaxatoare pentru ei s-a transformat procesul de producere a „cucoșeilor” din grăunțe prin metoda, pe care o practicau pe timpuri bunicii și străbunicii, produs, ce se deosebește radical de pop-cornul de astăzi.
Pentru ziua de 9 Mai 2022 Svetlana Banaru a găsit o formă originală de a prezenta sofienii, care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial – a lansat mai multe paginuțe pe rețelele de socializare cu pozele consătenilor, întitulate „Oamenii pământului sofian”, însoțite de un mesaj către rudele apropiate de a furniza cât mai multă informație referitoare la persoanele cu statut de veteran pentru o ulterioară descriere mai amplă și pentru evidenţa şi documentarea computerizată a patrimoniului muzeal.
Echipa muzeului organizează și serate de pomenire și de omagiere a personalităților sofiene.
La fel, directoarea este interesată și captivată de istoria localității, de noile descoperiri de pe teritoriul Sofiei, referitoare la Cultura Cucuteni-Tripolie, una din cele mai timpurii civilizaţii din Europa, care și pe teritoriul satului are rădăcini cu 2000 de ani până la nașterea lui Hristos.
O pagină inedită în activitatea instituției o constituie Ansamblul Folcloric „Țărăncuțele”, care au acumulat o experiență bogată și care participă sau sunt inițiatori ai multor evenimente culturale, promovând tradițiile și obiceiurile poporului, cum a fost recent sărbătoarea Sfântului Gheorghe. Regizorul și producătorul din umbră rămâne a fi aceeași Svetlana Banaru. Deși crește trei fete, care necesită nu doar atenția și grijă maternă, dar și o educație selectă, deși are și alte ocupații serioase și de suflet, Svetlana reușește să dezvolte spectrul de activități ale muzeului în afară și în cadrul lui și să cuprindă evenimente, date memorabile, jubilee, date istorice, să „nască” idei și să dezvolte o largă imaginație artistică, ca mai apoi să le prezinte și să le realizeze într-o haină inedită, artistică, originală și actuală, de parcă toată viața ar fi activat la „Moldova-Film”.
Nu o dată m-am gândit, că dacă Iacob Babira, fondatorul în întemeietorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Sofia, ar fi prezent la activitățile pe care le realizează Svetlana, cu siguranță că ar aprecia-o foarte înalt și ar fi satisfăcut în ce mâini a ajuns opera sa, muzeul. După cum o apreciază și specialiștii de la Direcția Cultură, Turism, Tineret și Sport, dar și localnicii.
Despre activitățile organizate la Muzeul de Istorie și Etnografie din Sofia sunt informați și cetățenii din afara satului sau raionului, prin rețelele de socializare informația ajunge în orice colț, publicul fiind lărgit și peste hotarele satului, astfel el este ținut la curent cu toate noutățile sofiene. Apoi, pe aceeași cale, urmează aprecierile…
Valentina CEBOTARI