Cel ce păzeşte poruncile, este păzit de porunci

Localităţile mari, probabil, sunt mai mult expuse pericolului de infectare cu noul virus. Pentru că şi numărul lor de populaţe este mai impunător, dar şi posibilitatea de a ţine sub un control rigid deplasările şi călătoriile pe interior ale consătenilor sunt mai greu efectuat.
Satul Sofia este anume o astfel de localitate. Pentru asta am ţinut să aflăm care sunt acţiunile primăriei în această perioadă, ce activităţi sunt organizate pentru a proteja această aşezare de oameni destoinici de virus, ce întreprind înşişi sofienii pentru a-şi ocroti satul de molima înfricoşătoare. Şi cum persoana care ar deţine întregul spectru de informaţii la acest capitol ar trebuie să fie primarul satul, i-am dânsului i-am solicitat un interviu.

Veaceslav MAGALEAS îşi aminteşte cu drag de evenimentul la care localitățile Sofia şi Coţuşca au devenit „surori”
Veaceslav MAGALEAS îşi aminteşte cu drag de evenimentul la care localitățile Sofia şi Coţuşca au devenit „surori”

— Domnule Veaceslav Magaleas, cum aţi primit vestea despre acest virus fără frontiere, ce a invadat şi Republica Moldova?
— La fel precum primim toate veştile urâte: cu nelinişte, îngrijorare, tulburare, teamă, dar nu şi panica. Pentru că panica în acest şi alte asemenea cazuri este ultimul lucru care trebuie să ne afecteze. Dominat de panică, omul nu poate să gândească la rece, nu poate să ia decizii corecte, nu poate trasa planuri adecvate de luptă şi ieşire din impas. În cadrul primăriei avem creată o Comisie pentru Situaţii Excepţionale pe lângă care am iniţiat o celulă de criză, care se ocupă nemijlocit cu lupta împotriva coronavirusului. Din ea fac parte neapărat medicul de familie şi farmacistul, adică specialişti în medicină.
— Aceţi suficiente materiale de protecţie?
— Avem de toate: măşti, mănuşi, dezinfectanţi. În sat au fost vreo cinci înmormântări cu particpare unui număr redus de oameni. Populaţia a fost informată despre riscurile întrunirilor mari, despre necesitatea protejării în astfel de situaţii dramatice. Sofienii s-au conformat regulilor, pentru şi în asta rezidă salvarea noastră de această molimă.
— Satul are oameni în etate, bătrâni solitari, ce faceţi pentru ei în acest timp de criză?
— Avem cantină socială în localitate unde, până la epidemia, hrăneam bătrânii. De cum a fost declarată starea de urgenţă cantina şi-a sistat activitatea pentru câteva zile, deoarece lucrătorii nu aveau echipament de protecţie. Pe parcurs am procurat măşti, mănuşi, dezinfectanţi, am beneficiat şi de danaţii din partea lui Boris Dibrianschi. Mai avem acord de colaborare cu „CASMED”-ul, proiecte sociale cu „Concordia”, graţie cărora lucrătorii cantinei, deja echipaţi, a putut relua prestarea serviciilor. Dacă mai înainte beneficiarii veneau de luau masa la cantină, apoi acum prestăm servicii de catering, adică ducem la 65 de bătrâni hrana la domiciliu. Pentru distribuirea hrănii au fost atraşi şi lucrătorii sociali din localitate.
— Sunteţi pregătiţi şi pentru situaţii de carantină?
— Pentru situaţi în care, Doamne fereşte, ne vom confrunta cu acest pericol, avem procuraţi dezinfectanţi în capacităţi de 1 şi 5 litri, pe bază de ulei, dar avem şi pastile speciale care se dizolvă în proporţie de 1 la 10. Cu această soluţie vom putea face dezinfectarea străzilor, a locurilor publice. Deocamdată, cred, acest lucru nu este necesar.
— Câte persoane au revenit în sat din zonele afectate de coronavirus?
— Lista acestor persoane variază mereu. Oamenii reveniţi mai devreme deja au ieşit din carantină, alţii, care s-au întors recent, au fost plasaţi în carantină.
— lumea este responsabilă, respectă regulile indicate de starea de urgenţă?
— Iniţial, unora le părea o glumă, însă când poliţistul de sector a aplicat câteva amenzi de diferită mărime, oamenii s-au conformat, au înţeles că această modalitate de comportament este spre beneficiul propriu şi spre binele celor din jur. Vreau să spun, că acum, nu doar în satul Sofia, dar şi în alte localităţi din raion, lumea începe să perceapă realitatea, are grijă să se protejeze, oamenii stau acasă, nu prea umblă pe străzi, deplasările lor sunt mult mai restricţionate. Până la urmă, vorba crteştină „Cel ce păzeşte poruncile, este păzit de porunci”.

A intervievat
Liuba BULGARU

Lasă un răspuns