Eroi ai timpurilor zbuciumate…

2121

Trec anii… Șirul lor a ajuns deja la 76 de primăveri după instaurarea păcii în Europa și arborarea Steagului Victoriei pe Reichstag.

 

Anii ne duc tot mai departe de acel crunt măcel, care în 1941-1945 a fost numit al Doilea Război Mondial și care a răpit milioane de vieți pe toate fronturile de luptă împotriva armatei fasciste.

După ce Germania a capitulat și războiul a luat sfârșit, ostașii rămași în viață, cei de prin spitale, schilodiți, dar vii, s-au întors acasă, unde erau așteptați cu drag nu doar de familii, dar și de întreaga comunitate. Trebuiau brațe de muncă, mai cu seamă, bărbătești, pentru a ridica economia distrusă, a reface și a reconstrui totul ce a fost dărâmat de război.

Și, răsuflecând mânecile, bărbații reveniți la vatră, ajutați și susținuți de femeile care au trecut războiul în spatele frontului, fiind deprinse cu greutățile, călite și trecute prin toate muncile bărbătești, au lucrat, cot la cot, pe diverse sectoare. An după an, dispăreau ruinile și creșteau localități noi, se tămăduiau rănile războiului și viața devenea tot mai liniștită.

În poza alăturată îi vedeți pe doi veterani de război din satul Chetrosu, Filip Furtună și Filip Surlaru, care au muncit, alături de alți consăteni, la readucerea la o viață normală a satului natal, primul – conducător de brigadă, al doilea – șef la Parcul auto.

Astăzi nu mai sunt în viață. Filip Surlari de 25 de ani este plecat la dreptate, dar lumea în sat nu-l uită, fiindcă a fost nu doar un ostaș curajos pe front, dar și în anii postbelici a dat dovadă de eroism, contribuind activ în anii pașnici la refacerea vieții consătenilor. La început a fost șofer, mai apoi a fost numit șef al Parcului auto din gospodăria agricolă, unde a muncit toți anii de la urmă. A fost un om cu literă mare, un specialist și un conducător cum mai rar întâlnești. I-a călit sufletul anii de război, unde se punea mare preț pe orice relație, pe orice minut, pe orice răsărit de soare…

Eroi ai timpului zbuciumat, care nu mai sunt printre noi…

Valentina CEBOTARI

Lasă un răspuns