E şi azi la datorie: scrie

Distinsa doamnă profesoară Tamara Conea din satul Ţarigrad a ajuns cu voia Domnului la venerabila vârstă de 70 de ani din ziua naşterii.

Dumneaei şi-a consacrat viaţa activă şcolii, educaţiei şi instruirii copiilor. Un timp considerabil a îndeplinit funcţia de director al gimnaziului. Profesând pedagogia, ea a muncit cu drag la orele de clasă, cu înţelepciune, prudenţă, competenţă şi răspundere a cultivat ştiinţa de carte, înalta moralitate în minţile şi sufletele copiilor. În calitate de director a dat dovadă de capacităţi organizatorice, contribuind la desfăşurarea învăţământului în condiţii optime. Toată viaţa ea şi-a supus cunoştinţele, aptitudinile, abilitatea, energia minţii, dăruirea sufletească, răspunderea pentru lucrul asumat datoriei, înaltei şi onorabilei datorii de „inginer al sufletului omenesc”(fie şi de Stalin spusă, dar e potrivită această apreciere).

Iar acum, fiind la pensie, îşi reproşează lacunele în educaţia sătenilor, lacune ce ies la suprafaţă ca oloiul pe apă: consumul băuturilor alcoolice fără măsură prin baruri şi alte locuri publice, mituirea, ranchiuna în relaţiile omeneşti, neglijenţa medicilor, vorba vulgară şi neîngrijită şi multe alte metehne omeneşti. Deşi înţelege că timpul pe care-l parcurgem a „liberalizat” acţiunea şi faptele oamenilor nesocotiţi. De aici se trag toate relele în societate şi în familii.

Dumneaei nu-i rămâne altă pârghie de implicare decât a-şi arăta dezacordul, de a divulga faptele nedemne la modul general prin satira şi ironia ce îi permit — epigramele.

Fire poetică, ca un om cu suflet sensibil şi literat ce este, Tamara Conea, în loc să ne scrie nişte poezii frumoase după cum îi sunt gândurile, ea scrie epigrame, că doar prin al lor mesaj dezaprobant va face lumină în minţile oamenilor, îi va îndrepta pe calea dreaptă.

Gândiţi-vă şi dumneavoastră cine, câţi oameni sunt vizaţi în această epigramă şi ce scopuri urmăresc.

„S-ar putea lăsa de cârjă
Că piciorul i s-a prins,
Dar o poartă — ncă cu grijă
C-avocatu-aşa i-a zis”.

Îi dorin Tamarei Conea mulţi ani şi succese pe ogorul epigramelor. E o zabavă şi o descărcare a sufletului.

Vitalie ZAGAIEVSCHI

Mottoul finanţelor

Cine ştie cum să facă bani

Are şi mulţi duşmani.

Eu din pensie am bani,

Dar oricum, am şi duşmani.

Paştele Blajinilor

La această mare sărbătoare

Merg la cimitir cu mic şi mare

Şi cinstindu-şi rude-apropiate

Unii se întorc abia-abia pe coate.

Ruga moldoveanului deportat

Nu mă forţa, nu mă presa,

Nu mă lua cu tine.

Lasă-mă în ţara mea

Că ţi-oi plăti eu bine.

Momeala

Crezând că o să-i meargă iar

Ascunse mita-n buzunar.

Dar când a vrut din loc s-o şteargă

Dă nas în nas cu cel de gardă.