Eficiență energetică la Obileni: fără fum în încăperi și cu economii la bugetul local
De cinci ierni, în cazangeria de la Obileni, Hîncești e curat, cald și fără fum. Cu suportul financiar al Uniunii Europene (UE), autoritățile publice locale de aici au trecut de la încălzirea pe bază de cărbuni la cea cu biomasă, iar în calitate de combustibil se folosesc peleți cumpărați de la agenții economici locali. La cazangerie sunt conectate primăria, oficiul poștal, oficiul medical și biblioteca. Pentru a eficientiza consumul, toate aceste instituții sunt amplasate în aceeași clădire.
Cel mai mult se bucură de noua cazangerie directoarea grădiniței din Obileni. Acum, cei 80 de copii care frecventează instituția preșcolară nu stau îmbrăcați cu mai multe rânduri de haine și își pot desfășura activitățile în condiții optime. „În grădiniță e cald și copiii nu riscă să se îmbolnăvească. Cazangeria veche se încălzea foarte greu și mereu era frig, în plus subsolul mereu era plin de fum. Acum și muncitorii de acolo sunt mulțumiți, deoarece au condiții de lucru mai bune”, susține Aliona Andrus, directoarea grădiniței.
Sobele s-au transformat în elemente de decor
De când au fost instalate caloriferele, soba care încălzea doar parțial sala bibliotecii a fost ascunsă după un raft nou cu cărți. „Nu mai avem nevoie de ea, dar nici n-o stricăm. Am ascuns-o bine după alte cărți, care acum sunt păstrate în condiții mai bune, nu sunt afectate de umezeală, iar cititorii nu mai stau îmbrăcați și își lasă hainele în cuier când vin la noi”, spune bucuroasă Valeria Rusu, șefa bibliotecii.
O situație similară este acum și la oficiul medical din sat, unde pacienții sunt consultați în încăperi încălzite și aerisite adecvat, fiind asigurat confortul necesar.
Noua cazangerie ajută administrația locală să economisească în fiecare an până la 30% din sursele bugetare destinate asigurării cu energie termică. Pentru o eficiență și mai mare, clădirea a fost izolată termic. Biomasa este ușor de procurat, fiind utilizată sub formă de rumeguş, resturi de lemn, coajă sau alţi combustibili biogeni. Un alt avantaj considerabil al utilizării biomasei este reducerea emisiei de C02. „Diferența dintre situația de acum și de atunci când ne chinuiam cu cărbuni este enormă. Atunci nu era suficientă căldură, avem sobe, dar în încăperi tot frig era. Acum ne bucurăm de condiții mai bune, este curat și cald”, explică Alexei Dimitriu, primarul satului Obileni, localitate cu o populație de 1750 de persoane.
Școala din Obileni tot are cazangerie pe biomasă, instalată din sursele oferite de alți donatori.
Economii și condiții de muncă mai bune
Cazangeria dispune de două cazane, îngrijite non-stop de patru angajați care lucrează în ture de zi și de noapte. În zilele mai geroase, sunt conectate ambele cazane, iar în perioadele cu temperaturi mai blânde este suficient unul. Timp de 24 de ore se consumă 200 de kg de peleți, iar în perioadele mai geroase până la 250 kg. Muncitorii apreciază în mod special că nu le mai miros hainele a fum, iar încăperea este mereu curată. „Când era pe cărbuni stăteam mai mult pe afară, căci venea fum în cameră. Acum creștem și flori aici, iar de la noi nu mai miroase a fum”, povestește Vasile Vlas, operator la cazangerie.
În total, peste 100 de angajați ai instituțiilor publice din Obileni beneficiază de condiții de muncă confortabile, dar și ceilalți localnici care beneficiază de serviciile acestor instituții. Costul cazanelor a ajuns la 1 milion 100 de mii de lei, bani oferiți de Uniunea Europeană.
Biomasa, sinonim cu beneficii
Potrivit lui Ion Muntean, expert în energetică la IDIS „Viitorul”, beneficiile biomasei sunt multiple: economice, sociale, de mediu și de siguranță energetică. Banii economisiți în bugetul local pot fi utilizați pentru dezvoltarea localităților, fapt care oferă o sustenabilitate financiară mai mare autorităților locale, spune expertul.
Diana Lungu
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Abilitarea cetățenilor în Republica Moldova”, finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de către Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și comunicare și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API). Conținutul articolului aparține autorilor și nu reflectă neapărat viziunea UE sau GIZ. Pentru detalii – www.eu4civilsociety.md