Eroii timpurilor noastre
De câte ori zic că în țara asta nu mai are ce mă uimi, apare ceva ce mă îngrozește…
Alaltăieri am citit o „știre” (deși, corect ar fi să-i zic „noutate”) care m-a șocat, m-a enervat și m-a pus pe gânduri, în același timp…
În noiembrie curent, Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS AXA” a efectuat un sondaj BOP, pentru a afla care personalitate, indiferent de țara de origine sau epoca istorică, poate fi numită „erou al zilelor noastre”. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1115 persoane, 75% dintre care fie nu au vrut, fie nu au știut ce să răspundă, iar celelalte 25% au răspuns: Ștefan cel Mare, Vladimir Putin, Iosif Stalin, Vlad Țepeș, Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc, Vladimir Voronin, Ilan Șor, Pavel Filip, Alexandr Lukașenko, Renato Usatîi, Maia Sandu, Leonid Brejnev, Petru I, Mihai Eminescu, Klaus Iohanis, Grigore Vieru, Andrei Năstase…
Și după cum rezultatele oricărui sondaj, indiferent de eșantion, sunt raportate la nivel de țară, mă cam strânge în spate când mă gândesc că o pătrime dintre moldoveni ar putea numi (în Top 10) drept „erou al zilelor noastre”:
– un dictator rus contemporan, căruia poporul nostru îi datorează călcarea în picioare a suveranității țării și numeroase embargouri;
– un dictator sovietic, căruia poporul nostru îi datorează foametea și deportările în masă;
– un președinte-marione-tă, căruia îi datorăm promovarea intereselor altui stat și profanarea celor sfinte de dragul intereselor politice;
– un oligarh„altruist”, căruia, aparent, îi datorăm tot… acest „bardac democratic”;
– un comunist retardat, caruia îi datorăm 8 ani de stagnare și „înrolarea” oligarhiei în politic;
– un escroc tupeist, condamnat în primă instanță la 7 ani și 6 luni de închisoare, căruia îi datorăm sustragerea a cel puțin 5 miliarde de lei din BEM și vreo 10 ani de impozite drastice întru rambursarea banilor furați de acesta;
– un premier-„compro-mis”, căruia îi datorăm minimizarea creditelor externe și compromiterea (deși, corect ar fi să zic înrăutățirea) relațiilor cu Uniunea Europeană;
– un dictator belorus contemporan, căruia nu-i datorăm nimic… (Cu excepția visului lui Dodon de a instaura în Moldova un regim de guvernare similar celui de la Minsk)…
Același „disconfort omoplatic” îl am și în cazul „eroilor din zilele noastre” menționați după Lukașenko, cu excepția lui Eminescu și Vieru. Faptul că cineva încă îi mai consideră „eroi contemporani” pe acești doi mari poeți trecuți în neființă, mă face să sper că societatea noastră nu s-a tâmpit (politizat) cu totul…
Radu Albot – cel mai bun tenisman moldovean din istorie și, totodată, șofer la pompieri. S-a antrenat și se antrenează în țară, în condiții hăt departe de cele din tenisul mondial. În 2014, în premieră pentru Republica Moldova, s-a calificat în prima rundă a turneului US Open. În 2015 a devenit primul și singurul moldovean care a reușit să intre în Top – 100 ATP (Association of Tennis Professionals). În 2018, la turneul de Mare Șlem de la Wimbledon, acesta l-a învins pe numărul 12 mondial, spaniolul Pablo Carreno Busta…
Andrei Carpenco – primul și, deocamdată, singurul moldovean care a cucerit Everestul.
Pentru a ajunge și a arbora Drapelul Republicii Moldova pe cel mai înal vârf de Pământ (8848 de metri), acesta a cheltuit 50 de mii de dolari din propriul buzunar; a urcat mai bine de o lună, deși, două dintre colegele sale de expediție muriseră pe traseu; la 6000 de metri, în „zona morții”, a văzut sute de cadavre ale aventurierilor, care, la fel ca și dânsul, și-au dorit să ajungă „în vârful lumii”…
Datorită lui Carpenco, Republica Moldova a devenit a 42 țară, din cele 193 existente, care își are drapelul arborat pe Everest…
Radu Rațoi – primul, respectiv, singurul moldovean care a câștigat Cupa Mondială la acordeon și al treilea interpret din istoria concursului (desfășurat încă din 1947) care a obținut premiul I atât la „muzică clasică”, cât și la „muzică variete”…
Dumitru Voloșin –primul și, evident, unicul moldovean care a alergat Maratonul de la Polul Nord.
La un ger de -25 de grade, pe o distanță de 42 de kilometri, fără careva echipament de protecție împotriva frigului (spre deosebire de ceilalți 59 de concurenți), acesta a finisat pe locul 2…
Acum mă întreb: oare aceste personalități, mai mult sau mai puțin mediatizate, nu merită titlul de „eroi ai zilelor noastre”?!…
Merită, desigur. Problema-i că ei nu sunt politicieni. Ei proslăvesc Moldova pentru că o iubesc din suflet, ci nu pentru că vor să o fure din toată inima…
P.S. „Vasile Gangal, Boris Coșciuc, Vladimir Boiarnițchi,Aurel-Victor Coțofană, Viorel Ciobanu, Dinu Roman și mulți alți polițiști și voluntari care au luptat și au murit pentru Independența Republicii Moldova”. ..
Andrei BULGARU
