FALS: În Slovacia va apărea prima Cameră de Comerț UE-Crimeea

FALS: În Slovacia va apărea prima Cameră de Comerț UE-Crimeea

La începutul lunii august, portalul Izvestia din Federația Rusă (www.iz.ru) şi alte resurse mediatice ruseşti au publicat un articol în care se afirmă că în Slovacia va fi deschisă prima organizație care va facilita relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și regiunea Crimeea. După cum informează portalul Stopfals.md, autoritățile slovace neagă această informație şi precizează că statul slovac nu recunoaște anexarea acestei regiuni de către Federația Rusă. Articolul a fost publicat la o lună după ce Consiliul UE a prelungit până în luna iunie 2019 măsurile restrictive impuse Rusiei de către UE ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului.

În articolul ”Крым открывает двери в Евросоюз. В Словакии появится первая Европейско-Крымская торговая палата” (în traducere: ”Crimeea deschide poarta spre Uniunea Europeană. În Slovacia va apărea prima Cameră de Comerț dintre Europa și Crimeea”), se spune că sediul acestei entități se va afla în capitala Slovaciei, orașul Bratislava, iar instituția ar putea fi în subordinea Ministerului Afacerilor Interne din această țară. În text mai este precizat că acordul de constituire ar fi fost semnat de șeful fondului „Krymkongress“ Rustam Muratov, deputatul slovac Petr Marček și omul de afaceri Roman Busho – ultimii doi ar fi făcut parte dintr-o delegație de 12 persoane care ar fi vizitat Crimeea. În text este citat doar deputatul slovac Petr Marček, care ar fi declarat pentru acest portal că o asemenea instituție este foarte importantă pentru Occident. ”Acesta este un eveniment istoric. Apariția unei organizații publice va permite stabilirea relațiilor comerciale cu Crimeea, pe care țările occidentale încearcă să le izoleze în ultimii ani. Organizația va avea un statut oficial, deoarece va fi înregistrată la Ministerul Afacerilor Interne al țării noastre “, ar fi explicat pentru Izvestia Petr Marček. Opinia Guvernului slovac referitor la această ”colaborare dintre Slovacia și Crimeea” nu a fost prezentată. La finalul textului se menționează că de relațiile comerciale cu peninsula Crimeea sunt interesate și alte țări europene, precum Irlanda și Italia.

Textul de pe site-ul Izvestia a fost preluat de multe portaluri ruseşti: Aif.ru, Ria.ru, Crimea.ru, Russian.rt.com, Puls-planety247.ru etc.

Ministerul Afacerilor Externe din Slovacia: ”Nu există niciun acord între Republica Slovacă și această regiune”

Portalul Stopfals.md a solicitat comentariul Ministerului Afacerilor Externe și Europene al Slovaciei (MAEE) referitor la această informație. Într-un răspuns oficial, ministerul slovac neagă că ar exista vreun acord de colaborare cu această regiune. ”În primul rând, permiteți-mi să reiterez faptul că Republica Slovacă nu recunoaște anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusă. MAEE din Slovacia subliniază că nu există niciun acord între Republica Slovacă și această regiune privind crearea unei Camere de Comerț Euro-Crimeea. Domnul Marček a vizitat Crimeea ca persoană privată într-o călătorie care nu a fost nici sancționată, nici aprobată de Republica Slovacă. Acțiunile și declarațiile domnului Marček în timpul acestei vizite sunt doar ale lui și nu reprezintă în niciun caz poziția oficială a Republicii Slovace”, se menţionează în răspunsul transmis portalului Stopfals.md de către Boris Gandel, purtătorul de cuvânt al MAEE din Slovacia.

UE prelungește cu un an sancțiunile impuse Rusiei

Ştirea falsă despre deschiderea Camerei de Comerţ UE-Crimeea a fost publicată la o lună după ce Consiliul Uniunii Europene și-a reiterat poziția fermă de condamnare a anexării ilegale de către Federația Rusă a regiunilor Crimeea și Sevastopol. Astfel, la 18 iunie curent, Consiliul a prelungit până la 23 iunie 2019 măsurile restrictive impuse ca răspuns la anexarea ilegală a acestor regiuni, iar interdicțiile de import către UE a produselor originare din Crimeea sau din Sevastopol, de investiţii europene şi servicii de turism în aceste regiuni etc., se răsfrâng atât persoanelor fizice, cât și societăților din UE.

Rosian Vasiloi: ”Prin politicieni controlaţi și instituţii media controlate politic, se încearcă legitimizarea așa-numitului referendum din Crimeea din anul 2014”

În opinia lui Rosian Vasiloi, expert în politici de securitate la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) ”Viitorul”, Federația Rusă încearcă să-și impună politicile sale prin diferiți politicieni, dar și prin mass-media controlate, care distorsionează faptele sau publică ştiri false. ”Prin diferite persoane apropiate Kremlinului, infiltrate în toate statele UE, Rusia încearcă să legitimizeze așa-numitul referendum din anul 2014 şi să ”scoată în lume” această regiune, demonstrând cât este de „bine” acolo. Cu părere de rău, asemenea deputați sunt nu numai în Slovacia, ci şi în alte ţări europene. De fapt, Federația Rusă își promovează imaginea în mai multe state, cum sunt Ungaria, Slovacia și România. Aceasta este politica Kremlinului, iar prin asemenea falsuri se încearcă, de fapt, destabilizarea situației în UE”, a concluzionat expertul.

În presa pro-rusă sunt frecvente articole care transmit mesajul că un stat membru UE sau o instituție internațională ar recunoaște anexarea de către Rusia a regiunilor Crimeea şi Sevastopol. Astfel, în mediul online a fost viral un articol al agenţiei Ria Novosti în care se afirma că Organizația Națiunilor Unite ar recunoaște codul telefonic rusesc pentru regiunea Crimeea, informație dezmințită de portalul Stopfake.org din Ucraina. Anul trecut, jurnaliștii de la acest portal au dezmințit și informația că fostul Secretar General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, ar recunoaște independența Crimeei. Un alt fals dezmințit se referă la recunoașterea de către Universitatea din orașul Torino din Italia a diplomelor de studii superioare emise de așa-zisa Republică Populară Donețk.

Lilia Zaharia

Stopfals.md

Acest articol a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia este responsabilitatea exclusivă a Asociației Presei Independente (API) și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.