Festivalul „Hangul ca la Sofia”, la ediţia a treia

Fiecare localitate devine mai bogată spiritual, dacă ştie, poate şi vrea să păstreze şi să promoveze tradiţiile şi obiceiurile moştenite de la strămoşi.

Una din formele cele mai populare, răspândite şi eficiente, este organizarea şi desfăşurarea festivalurilor tradiţionale. Localnicii îşi aleg singuri tematica și motto-ul ce îi caracterizează mai bine.
Şi sofienii au un festival al lor – „Hangul ca la Sofia”, acesta fiind un dans tradiţional și specific pentru această localitate, pe care-l dansează toţi – de la mic la mare, adică, de la grădiniţă până la persoanele de vârsta a treia. Melodia, figurile şi mişcările sunt transmise din generaţie în generaţie, ritmul şi agerimea rămâne pe seama muzicanţilor şi a perechilor avântate în dans.
De Ziua satului, la 28 august, curent, primăria satului Sofia a organizat, al treilea an consecutiv, un festival de folclor şi bucate tradiţionale. Invitaţii, colective artistice din satele din jur, au venit cu voie bună şi dispoziţie aleasă pentru a întregi sărbătoarea.

Oaspeţi de onoare, în frunte cu primarul Ioan Butnaru, au sosit și din comuna Hilişeu-Horia, Botoșani, România, cu care Sofia anterior s-a înfrăţit şi care participă cu drag la astfel de manifestări culturale, dar și la procesul de dezvoltare comunitară, transfrontalieră, de promovare a tradițiilor și obiceiurilor populare, a cântecului și a dansului. Şi primarii din satele vecine şi-au însoţit colectivele artistice venite cu programe de sărbătoare: Petru Bărbieru (Ţarigrad), Titu Sărăteanu (Pelinia), Valeriu Tizu (Petreni), Valeriu Varmari (Hăsnăşenii Mari), Petru Turculeț (Șuri) etc.
Corneliu Padnevici cu Monica Babuc, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, la fel, au venit să împărtăşească cu sofienii frumoasele clipe de revelaţie, momentele de sărbătoare şi admiraţie pentru artiştii urcaţi cu drag în scenă.
Parada portului popular a fost deschisă de cunoscuta Fanfară „Hasnaş” din satul Hăsnăşenii Mari, conducător Andrei Arhiri, care și de pe scenă au încântat spectatorii cu melodii de neuitat. După ce primarul Veaceslav Magaleas a felicitat consătenii cu Ziua Hramului, le-a mulțumit oaspeților pentru participare, a dat start sărbătorii. Și au demarat evoluările, una mai spectaculoasă ca alta: Angelina Ataman, „Academia micilor vedete”, conducătoare artistică Cristina Ţurcan, Ansamblul de dansuri populare „Ghiocel”, s. Corlăteni, Râşcani, c/a Claudia Valah, Ansamblul de dansuri „Brâuleţ”, s. Cubolta, Sângerei, c/a Alexandru Balanici, Ansamblul de dansuri populare „Izvoraş”, Centrul de cultură şi tineret, Drochia, c/a Valentina Cocitov, Ansamblul de dansuri populare „Mărunţica”, Casa de cultură din satul Chetrosu, c/a Andrei Cocitov, Ansamblul folcloric „Busuiocul”, Centrul de creaţie Pelinia, c/a Nina Râciu, Ansamblul folcloric „Florile dalbe”, s. Chetrosu, c/a Marcela Cibotaru, Ansamblul folcloric de copii „Colindeţ”, s. Sofia, c/a Lidia Paterău, Ansamblul de fluierişti „Moştenitorii” şi Ansamblul folcloric „Ilinca”, Casa de cultură Ţarigrad, c/a Mihail Iurcu, Ansamblul folcloric „Sofianca”, Casa de cultură Sofia, c/a Valeria Banari, Ansamblul folcloric „Ţărăncuţele”, Muzeul de istorie şi etnografie s. Sofia, c/a Anatol Ceremuş. Evoluările artiştilor amatori au culminat cu programul de sărbătoare al Ansamblului etno-folcloric „Plăieşii”, or. Chişinău, conducător artistic Nicolae Gribincea, constituind „cireaşa de pe tort” a întregii sărbători de la Sofia. Artiştii sosiţi din satul Cubolta, Sângerei, au demonstrat o pregătire artistică impecabilă şi o evoluare pe Ura! pe bune impresionând publicul. Conducătorul Alexandru Balanici a selectat din întreg satul nu doar doritori de a dansa, dar copii ce posedă un veritabil talent, simţul tactului, iureşul și sincronia mişcărilor şi a figurilor, care se pot conforma imediat, pe loc, de la o melodie la alta, de la o mişcare la alta, de la o intensitate la una mai mare, aplicând un „crescendo” profesionist şi o interpretare cu mare măiestrie a dansului popular, dar și a costumației a cel puțin 8 etnii, finalizând cu o horă populară comună de cea mai mare frumuseţe și emotivitate.
Toţi artiştii s-au învrednicit de diplome de participare şi premii băneşti, iar artiştii din capitală au primit în dar și o icoană „Buna vestire”, cu un istoric din 1870, suvenire creştineşti, oferite de comunitatea creştină din localitate în frunte cu parohul Valeriu Radu-Tătaru.
Oaspeţii sosiţi la festival au avut posibilitatea să servească din bucatele naţionale şi tradiţionale, pregătite cu drag şi oferite de gospodinele din localitate: sărmale, plăcinte, diverse copturi, tartinuţe, alte gustări. Furor au făcut turtele cu mac, pregătite după reţeta bunicuţelor. Doritorii au fost serviţi cu mămăliguţă şi friptură, cu brânză de oi.
Festivalul a fost întregit de evoluarea sportivilor locali: 4 categorii de vârstă la trânta pentru premiul „cucoș”, competiții la armwrestling pentru un premiu bănesc și trânta maturilor pentru premiul „berbec”.
Au fost procurate îngheţate şi gărăfi cu apă minerală plată pentru toţi doritorii.
Sărbătoarea a continuat până seara târziu cu evoluarea artiştilor locali.

Valentina CEBOTARI