Fluxul de informații și sănătatea mentală a tinerilor. Ce pot face părinții?
Trăim într-o perioadă în care informația nu se mai oprește. Telefonul, rețelele sociale, știrile și videoclipurile scurte fac parte din viața zilnică a tinerilor. Ei sunt conectați aproape permanent, iar acest lucru își pune amprenta asupra sănătății lor mentale.
Mintea tinerilor nu este încă pregătită să proceseze un volum atât de mare de informații. Zilnic, ei sunt expuși la știri negative, conflicte, imagini idealizate și mesaje contradictorii. Toate acestea pot crea oboseală psihică, anxietate și o stare permanentă de neliniște. Mulți tineri ajung să fie iritabili, să se concentreze mai greu și să se simtă copleșiți fără să înțeleagă exact de ce.
Un alt efect important este comparația constantă. În mediul online, totul pare perfect: oameni fericiți, vieți fără probleme, succes rapid. Tinerii ajung să se compare cu aceste imagini și să creadă că ei nu sunt suficient de buni. Stima de sine scade, apare frustrarea și, uneori, tristețea profundă. Validarea prin like-uri sau comentarii devine extrem de importantă, iar lipsa lor poate fi resimțită ca un eșec personal.
În acest context, rolul părinților este esențial. Nu controlul excesiv și interdicțiile dure ajută, ci comportamentul zilnic al adultului. Copiii învață mai mult din ce văd decât din ce li se spune.
Un părinte care este mereu pe telefon transmite, fără cuvinte, că aceasta este normalitatea.
Comunicarea calmă și sinceră este una dintre cele mai puternice forme de protecție. Atunci când copilul simte că poate vorbi fără a fi judecat sau criticat, își va exprima mai ușor emoțiile și neliniștile. Uneori, o întrebare simplă și o ascultare reală valorează mai mult decât orice regulă. Este important ca părinții să explice, pe înțelesul copiilor, că nu tot ce apare online este adevărat și că multe informații sunt exagerate sau manipulate pentru a provoca reacții emoționale. Copilul trebuie ajutat să învețe să filtreze ceea ce vede, nu doar să consume pasiv.
Limitele sunt necesare, dar ele trebuie explicate cu blândețe. Timpul petrecut fără ecrane, mai ales seara, mesele fără telefon și pauzele de la online ajută mintea să se liniștească. La fel de importante sunt momentele petrecute împreună în viața reală: plimbările, discuțiile, activitățile simple de zi cu zi.
Într-o lume plină de zgomot, copiii au nevoie să învețe liniștea. Să stea fără telefon, fără presiune, să se asculte pe ei înșiși. Liniștea nu este plictiseală, ci o formă de echilibru interior.
Atunci când apar semne precum izolarea, schimbările bruște de comportament, insomnia sau tristețea prelungită, părinții nu trebuie să le ignore. A cere ajutor specializat este un act de responsabilitate, nu de slăbiciune.
În final, tinerii nu au nevoie de părinți perfecți, ci de părinți prezenți. Într-o lume suprasaturată de informații, prezența calmă a adultului devine cel mai sigur sprijin pentru sănătatea mentală a copilului.
Alina Stati
