Folclorista Lilia Hanganu ar fi împlinit 65 de ani

Satul Sofia este bogat în oameni de mare valoare, pe nimbul localităţii stau înscrise numele a unui academician, a 68 de doctori şi doctori habilitaţi, a unor oameni de mare valoare, toţi descendenţi ai şcolii din localitate.

Lilia Cozma-Hanganu este una din nestematele sofiene, care, spre regret, a trecut în lumea fără de dor acum 15 ani, în floarea vârstei de creaţie şi cercetare. Însă numele ei, făcut cunoscut prin aportul Lilei la studierea folclorului roman-bulgar, lucrare unicală pentru ambele ţări, a rămas să domine în istoria şi cultura republicană, plasând-o printre cercetătorii mari ai neamului.
Lilia Cozma a avut părinţi pedagogi, în familia cărora cartea era la cel mai de cinste loc. Or, mama Ludmila, fiind profesoară de limba română, a altoit fiicei mai mari un ataşament deosebit faţă de acest obiect, trezindu-i un interes aparte. Din clasele gimnaziale Lilia a început a scrie informaţii la ziarul raional „Munca comunistă”, predecesorul „Gliei drochiene” de azi. Fiind o corespondentă voluntară foarte activă şi versată, des era invitată la întrunirile organizate la ziar. Aici a făcut cunoştinţă cu Claudia Partole, o altă corespondentă activă, dar din satul Cotova, azi cunoscută scriitoare. Între ele s-a legat o prietenie sinceră şi trainică pe viaţă, iar colaborarea cu ziarul raional le-a marcat şi le-a apreciat destinul, oferindu-le un bilet fericit în viaţă – ambele au absolvit jurnalistica.
Lilei Cozma-Hanganu, peste un an de studenție la Jurnalistică, i se propuse să-şi continuie studiile la prestigioasa Universitate de Stat „Kliment Ohridski” din or. Sofia, Bulgaria. În 1978 absolveşte Facultatea de Filologie, specialitatea „Limba şi Literatura Bulgară”, peste tot fiind eminentă la învăţătură. Revenită în Moldova, Lilia începe activitatea pe specialitate, însă adevărata chemare, cea a cercetării, o descoperă mai apoi. Între 1989-1992 este doctorandă la Institutul de Etnografie şi Folclor al AŞM, iar după aceasta – cercetătoare ştiinţifică. A făcut o impresie bună chiar de la primul ei articol ştiinţific, pe parcurs s-a impus ca o cercetătoare serioasă prin publicarea mai multor articole, tematica de bază fiind relaţiile etnofolclorice româno-bulgare. Adunând toate articolele, observaţiile, dar şi gândurile bune, urmate de o muncă titanică, ţinând cont de faptul, că era incurabil bolnavă, la 28 februarie 2003, sub conducerea doctorului habilitat în filologie Nicolae Băieşu, susţine cu brio teza de doctor în filologie, cu tema „Subiecte, motive, imagini comune în folclorul epic al românilor şi bulgarilor”, o primă cercetare de acest fel la noi. Dânsul a menţionat, că teza Lilei Hanganu, care a văzut lumina tiparului peste trei ani după plecarea autoarei în neant, “este nu numai o frumoasă amintire despre folcloristă, omul de omenie Lilia Hanganu, dar şi un aport substanţial la filologia românească şi cea bulgărească”.
Deşi a lăsat moştenire pentru ştiinţa românească puţine cercetări, ele sunt de o valoare inestimabilă şi constituie o adevărată avere literară şi folclorică pentru întreaga societate ştiinţifică. Acest lucru au ţinut să-l sublinieze, accentueze şi să-l promoveze organizatorii Conferinţei cultural-ştiinţifice, desfăşurate recent la Gimnaziul „Viorel Cantemir”, Sofia, urmaşa, succesoarea şcolii medii, apoi a liceului din localitate. Marele cercetător-folclorist Tudor Colac, doctor în ştiinţe filologice, secundat de două colege, ambele doctore în domeniu şi ele: Tatiana Botnaru şi Mariana Cocieru, Institutul de filologie română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, au prezentat comunicări în memoria savantei Lilia Cozma-Hanganu, oferind „un mărţişor virtual pentru regretata colegă folcloristă”, iar doamnele au informat publicul despre aportul autoarei omagiate la cercetarea etnofolclorică a două popoare prietene.
Întâlnirea a fost „garnisită” cu câteva numere artistice, prezentate de elevii gimnaziului şi de Ansamblul „Ţărăncuţele”, conducător artistic Anatol Ceremuş.
La lucrările conferinţei au mai participat: Iurie Ostavciuc, vicepreşedinte al raionului, Aurelia Mocanu, directoarea instituţiei, Veaceslav Magaleas, primarul, Nicoleta Darie, nepoata Lilei Cozma-Hanganu, lector-conferenţiar la Iaşi, Ala Bugai, şefă-interimară, Sorina Maţibon, specialistă, ambele de la Direcţia Cultură, Turism, Tineret şi Sport Drochia.
Întrunirea a fost un omagiu adus Lilei Cozma-Hanganu, o discipolă a şcolii sofiene, pe cât de talentată şi deşteaptă, pe atât de harnică şi exigentă faţă de sine, care a lăsat o urmă profundă în cercetările folcloriste, o brazdă adâncă în glia ştiinţifică, o moştenire de mare valoare.

Valentina CEBOTARI