Miercuri, 6 septembrie, la Drochia a avut loc Forumul partenerilor din Botoşani, România, şi Drochia, Republica Moldova. Obiectivul evenimentului a fost de a determina şi a prezenta posibilităţi de cooperare, respectiv, de a facilita identificarea partenerilor pentru colaborarea ulterioară.
Forumul s-a bucurat de prezenţa unui public numeros, de aproximativ 75 de persoane, potenţiali beneficiari, de pe ambele maluri ale Prutului. Numai din judeţul Botoşani au sosit aproape 40 de persoane, ceilalţi fiind din raionul Drochia. Din rândul participanţilor au făcut parte: primari şi viceprimari, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi administraţiei publice, manageri ai instituţiilor publice şi din educaţie, etc. Au fost prezenţi şi au participat activ la lucrările forumului Vasile Grădinaru, preşedintele raionului, Vitalie Josanu şi Igor Grozavu, vicepreşedinţi, Oxana Grigoriţă, secretara CR, Drochia, Republica Moldova, Florin Simion Egner, director, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană Botoşani”, Ştefan Dodiţă, Fundaţia „Nicoară”, expertul Gheorghe Ciobanu, Botoşani, România.
Însă iniţiatorii şi organizatorii evenimentului au fost membrii Asociaţiei Obşteşti „Centrul de Resurse „Univers”, preşedinte Vitalie Ţurcanu.
Cuvânt de deschidere a avut Cristina Ţurcanu, vice preşedinta AO „Univers”. Vasile Grădinaru a salutat prezenţa, menţionând, câ raionul Drochia se confruntă cu o mulţime de probleme uneori foarte dificile, pe care, la sigur, le poate soluţiona împreună cu fraţii de peste Prut. Relaţia cu ei, şi-a exprimat speranţa dânsul, va da un beneficiu pe viitor pentru locuitorii ambelor comunităţi. „Deoarece, — a mai menţionat vorbitorul, — suntem un popor, vorbim aceeaşi limbă, avem aceleaşi tradiţii, dar avem şi aceleaşi probleme şi împreună trebuie să le soluţionăm”.
Şi Florin Simion Egner, în luarea sa de cuvânt, a menţionat, că îşi pune mari speranţe într-o colaborare fructuoasă, rodnică şi eficientă între cele două părţi: raionul Drochia şi judeţul Botoşani, care să aducă beneficii şi succese considerabile cetăţenilor.
După prezentarea participanţilor de pe ambele maluri, după reîntâlnirile şi revederile între reprezentanţii primăriilor deja înfrăţite, după crearea de noi relaţii de colaborare, publicul a fost martor şi a susţinut prin aplauze frenetice încă două acte de colaborare frăţească. Primul a fost „Acordul de cooperare şi parteneriat între Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană Botoşani” şi Asociaţia Obştească „Centrul de Resurse „Univers”, semnat de Florin Simion Egner şi Cristina Ţurcanu. Cel de al doilea — Acordul de cooperare şi parteneriat între Şcoala Populară de Arte Botoşani şi Secţia Cultură Drochia, a fost semnat de către Liviu Andronic şi Petru Ababei.
Aceste două acte de noi relaţii de parteneriat deschid şi orizonturi noi în viitorul apropiat pentru o colaborare benefică între aceste instituţii.
Gheorghe Ciobanu, cel mai bun autor de proiecte din judeţul Botoşani, a prezentat succint Programul Operaţional Comun România-Republica Moldova 2014-2020, făcând o incursiune în obiectivele programului, dar, concomitent, şi o alfabetizare a modului şi procedurii de aplicare a cererilor de finanţare. Dânsul a menţionat, că prioritar este de a identifica problemele, de a determina obiectivul, tipul proiectului (integral, simetric sau complet), partenerii etc., apoi de depus cererea de finanţare competitivă. Valoarea totală a programului este de 89,1 mln euro, dintre care 81 mln finanţate de UE prin Instrumentul European de Vecinătate, iar cofinanţarea de 8,1 mln euro este asigurată de statele partenere.
În cadrul Programului vor putea primi finanţare proiecte hard sau soft. Cele două tipuri de proiecte vor fi selectate în cadrul unor apeluri separate. Proiectele de tip hard includ o componentă de infrastructură în valoare de minim 1 milion euro. Proiectele de tip soft nu îşi propun realizarea unei infrastructuri sau includ o componentă de infrastructură având o valoare mai mică de 1 milion euro. Organizaţiile beneficiare vor cofinanţa proiectul cu minimum 11,11% din valoarea grantului acordat. Nu există o limită maximă a cofinanţării asigurate de beneficiari, partenerii pot negocia între ei contribuţia fiecăruia. În România beneficiarii se află într-o facilitate faţă de partenerii moldoveni: prin lege ei îşi pot recupera din Bugetul de Stat 8% din cheltuieli.
Vor fi finanţate trei direcţii prioritare de dezvoltare, a menţionat Gheorghe Ciobanu: autoritate publică locală şi sănătate, cultură şi patrimoniu şi educaţie. Participanţii la forum s-au divizat în grupuri pe interese şi au format trei ateliere de lucru cu aceeaşi tematică, fiecare din ele având şi câte doi moderator-experţi. Scopul lor a fost de a discuta în grupuri şi de a identifica problemele, ulterior — de a lansa idei şi titluri provizorii de proiecte comune.
Astfel, problemele şi ideile Grupului „Autoritatea publică locală şi sănătatea”, generalizate şi sistematizate, au fost prezentate de către Florin Simion Egner, ele constând în crearea centrelor de reabilitare, a imobilelor cu destinaţie educaţională, culturală şi în domeniul sănătăţii, a centrelor de recreare, menţionând totoodată că acestea pot fi proiecte foarte serioase cu rezultate spectaculoase. De asemenea participanţii au mai menţionat şi alte idei de proiecte, cum ar fi: case de odihnă pentru persoanele de vârsta a III-a, reparaţia Caselor de cultură, a muzeelor şi caselor memoriale, dar şi acţiuni pentru combaterea criminalităţii, pentru care programul prevede 300000 de euro. Urmează a fi studiate mai profund şi alte idei: cea a şcolilor şi grădiniţelor dezafectate, a locaţiilor fără destinaţie, dar şi reanimarea traseului A7 Stânca Costeşti-Soroca de utilitate atât pentru raionul Drochia, cât şi pentru judeţul Botoşani.
Gheorghe Ciobanu a prezentat ideile şi titlurile provizorii de proiecte elaborate de grupul al II-lea, „Cultură şi patrimoniu”. Aici la fel au fost pronunţate mai multe idei frumoase: promovarea patrimoniului istoric, realizarea unei galerii de arte, renovarea muzeelor, organizarea festivalurilor Moldova-România cu realizarea târgurilor de meşteşuguri populare, conservarea patrimoniului şi moştenirii familiei boierului Hasnaş etc. Au fost lansate şi câteva sugestii importante: achiziţionarea costumului popular autentic fără influienţe din afara ţării, dar şi organizarea şi realizarea spectacolelor comune cu prilejul centenarului Marii Uniri din 1918.
Problemele şi ideile de proiecte din atelierul III „Educaţie” au fost propuse de Ruslan Babin şi Angela Croitoru. În acest atelier au fost discutate mai multe teme, dar lansate doar trei idei de proiecte mai importante: siguranţa şi securitatea în şcoli, revitalizarea tradiţiilor locale şi integritatea minorităţilor. Cu atât mai mult, că deja au fost determinaţi şi partenerii.
E îmbucurător faptul, că în cadrul discuţiilor şi lucrului pe ateliere s-au regăsit candidaturi noi pentru ulterioarele acorduri de colaborare: între Colegiul din Botoşani şi cel din Drochia, între LT „M. Eminescu” Drochia şi Şcoala primară din Botoşani, dar şi o tendinţă reală de înfrăţire posterioară între primăriile Blândeşti, Botoşani şi Moară de Piatră, Drochia.
Discuţii multe, probleme şi idei — şi mai multe. Important este, ca ambele părţi să se implice activ pentru a da viaţă acestor frumoase idei şi multpromiţătoare începuturi de colaborare transfrontalieră.
Valentina CEBOTARI