Autoritățile moldovene au întreprins toate măsurile necesare desfășurării acestui eveniment. La început, speriați de inițierea unui referendum de modificare a Constituției privitor la alegerea președintelui țării, parlamentarii au sesizat Curtea Constituțională asupra acestei probleme. Iar după ce Înalta Curte, „absolut legal și motivat”, a decis că șeful statului urmează a fi ales în baza normelor constituționale de până în anul 2000, dar cu modificaea plafonului de vârstă pentru candidații la această funcție, guvernanții s-au pus pe treabă.
Mai întâi, legislatorii au stabilit data alegerilor prezidențiale. Apoi, după „sodomizarea judecătorească” a celor 400 mii de semnături pro-referendum, Parlamentul a aprobat noua componență a Comisiei Electorale Centrale. Iar la aproximativ o saptămână distanță, deputații au votat proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea codului electoral. Astfel, campania electorală va începe cu o lună înainte de scrutinul propriu-zis, iar candidații la această funcție au la dispoziție 30 de zile pentru a colecta cele 15 mii de semnături necesare înscrierii în cursa pentru fotoliul de președinte.
În timpul apropiat demnitarii urmeză să decidă asupra secțiilor de votare (atât din țară, cât și de peste hotare) și parcă gata, toate sunt puse la punct… Cu o singură, mică și, aparent, neimportantă excepție: numărul persoanelor cu drept de vot!…
La mai bine de doi ani de la efectuarea recensământului din 12-25 mai 2014, Republica Moldova încă nu dispune de o cifră oficială cu privire la rezultatele acestuia. Or, autoritățile habar nu au câți anume cetățeni are țara pe care o conduc. Deși, conform legislației, rezultatele finale ale numărătorii populației trebuie prezentate în termen de 27 de luni de la organizare – respectiv (și cel târziu) până joia viitoare…
Pentru petrecerea, dar și „ducerea până la capăt” a recensământului, au fost cheltuiți aproximativ 90 milioane de lei. Biroul Național de Statistică declara acum 4 luni, că până la cel moment, se reușise prelucrarea a doar 9% din date. Deși, încă la 31 decembrie 2014, BNS venea cu niște cifre preliminare de 2 913 281 de cetățeni, inclusiv 330 de mii – plecați peste hotare, iar numărul alegătorilor incluși pe listele electorale era de 2 800 827 de persoane. Și asta în condițiile, în care, chiar și pentru acea perioadă, „cantitatea emigranților” se ridica la peste un milion de persoane… Iar pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2014 au fost tipărite 3 122 466 de buletine de vot…
În Republica Moldova sunt înregistrate 45 de partide politice și toate există de bogdaproste. Dacă ar fi fost altfel, atunci până la ziua de azi, măcar unul dintre acestea ar fi reacționat la faptul că datele recensământului din 2014 încă nu au fost prelucrate și anunțate oficial. Mai ales că premierul Filip a dispus urgentarea procedurii încă acum 5 luni…
La prezidențialele din toamnă, pe lângă nesăbuții independenți, o bună parte dintre partidele politice își vor înainta proprii candidați… Ei sunt gata de alegeri, cum rămâne cu noi?!
P.S. „Dacă votul nostru ar putea schimba ceva, nimeni nu ne-ar mai lăsa să votăm”. (Mark Twain)
P.S. „Nu contează cine votează. Contează cine numără voturile”. (Iosif Stalin)
Andrei BULGARU
