Gunoiştea – problema cu barbă a orașului Drochia
Primăria va achita timp de 5 ani, 660 mii lei unei bănci comerciale pentru procurarea a 2,5 ha de pământ. Terenul se află lângă gunoiștea de la periferia orașului Drochia și s. Țarigrad. În timpul apropiat, pe aceste pământuri va fi extinsă gunoiștea ce va fi îngrădită și va fi amenanjată cu o groapă în stil Bekker.

Primăria va achita timp de 5 ani, 660 mii lei unei bănci comerciale pentru procurarea a 2,5 ha de pământ. Terenul se află lângă gunoiștea de la periferia orașului Drochia și s. Țarigrad. În timpul apropiat, pe aceste pământuri va fi extinsă gunoiștea ce va fi îngrădită și va fi amenanjată cu o groapă în stil Bekker.
De mai mulţi ani, periferia oraşului Drochia seamănă cu un depozit de colectare a gunoiului din acest oraş şi din localităţile din suburbie. Gunoiştea, ce se află la 2 kilometri de or. Drochia, în apropierea satelor Ţarigrad şi Şurii Noi, a devenit o adevărată oază de depozitare a deşeurilor din aceste localităţi. În fiecare zi pot fi observate căruţe, automobile particulare şi maşini specializate ce transportă tone de gunoi în această regiune fără a fi reciclate.
Gunoiştea, totodată, se află lângă terenuri agricole, ce, deseori, sunt afectate de deşeurile depozitate în această zonă. Zilnic sute de tone de deşeuri solide sunt depozitate sau aruncate în locuri neautorizate, deși ele de cele mai multe ori, nu corespund tuturor cerinţelor de acumulare a acestor reziduuri.
În momentul în care am ajuns la gunoişte, am observat mai mulţi boschetari, copii şi persoane nevoiaşe care caută ceva de mâncare sau vre-un obiect ce le-ar prinde bine, începând de la o hăinuţă şi terminând cu bucăţi de carton, cu care boschetarii, deseori, se învelesc noaptea.
Potrivit locuitoarei Rodica Ursu, în prezent, depozitarea acestor deşeuri a devenit una dintre cele mai mari probleme din regiune. Mai mulţi oameni sunt nemulţumiţi de faptul, că autorităţile locale nu au întreprins nicio măsură pentru a preveni această acumulare de gunoi. „Autorităţile raionale ar trebui să întreprindă unele acţiuni, în primul rând, pentru a îngrădi gunoiştea. Terenurile agricole din apropiere au de suferit în urma gunoiului care este bătut de vânt, pe aceste lanuri, dar mai este și mirosul deșeurilor pe timp de vară care te doboară… e imposibil să deschizi fereastra pentru a intra aer curat,” a declarat Rodica.
În timpul unui vânt puternic, terenurile agricole sunt împânzite de pungi, de obiecte din hârtie, ce afectează grav fertilitatea solului. Între timp, mormanele de gunoi cresc, mirosul cauzat de descompunerea materiei organice și de arderea deșeurilor devine insuportabilă, mai ales pentru locuitorii din preajmă.
Anatolie Rusu a precizat: ”În fiecare an arde gunoiștea, iar viața locuitorilor este un chin, deoarece nu pot ieși afară din cauza fumului dens. Totul se întâmplă din cauza persoanelor, care sunt în căutarea fierului uzat. Pentru ca metalul să fie mai ușor de găsit, aceștia dau foc la gunoaie, de aici și incendiile, accidentele de tot felul. Părerea mea este că autoritățile locale trebuie să fie mai responsabile.”
Discutând cu oamenii şi copiii care hoinăreau prin munţii de gunoi, am aflat că, de multe ori, această gunoişte este sursa lor de existenţă. Copii s-au pricopsit și au declarat că păstrează mai multe obiecte sau jucării pe care le găsesc aici.
Potrivit lui Andrian Rotaru, manager al Înterprinderii Municipale „Servicii Comunale”, se încearcă soluţionarea acestei probleme. „La ultimele şedinţe, reprezentanţii primăriei au elaborat un plan privind posibilitatea de reciclarea a gunoiului din zona fostei Uzini de construcţii din beton armat, de la periferia oraşului. Am cumpărat alături de gunoişte 2,5 hectare de pământ ce prevede a fi îngrădit. Ţinând cont că pe acest teritoriu se produceau blocuri din beton armat, există multe găuri în pământ ce ne vor prinde bine la depozitarea deşeurilor. Tot acolo dorim să amenajăm o groapă în stil Bekker, pentru ca animalele, păsările pierite să nu fie aruncate la nimereală. Alături de gunoişte dorim să construim o mică încăpere pentru femeile care lucrează din zori acolo, fără a avea un acoperiş deasupra capului. În timpul apropiat toate aceste lucruri vor fi soluționate.” – a conchis Andrian.
Cristina JITARU