Încearcă să le facă bătrâneţea mai uşoară
Aliona Grozavu, Mariana Pârţu şi Maria Liviţchi, sunt, respectiv, lucrători social şi asistentă medicală în satul Gribova, angajate în cadrul proiectului „Îmbătrânire şi sănătate”, implementat de Asociația Obștească Centrul de Asistență Socio-Medicală la Domiciliu „CASMED” în parteneriat cu HelpAge International, cu sprijinul financiar al Crucii Roșii din Elveția.
Reporter: – De cât timp activaţi ghidate de „CASMED”?
Aliona GROZAVU, lucrător social: – Perioada de activitate în această funcţie şi în acest domeniu este una relativ mică, doi ani. Dar câte am văzut, câte am trăit şi câte am înţeles în aceşti doi ani, aş putea scrie o carte. Şi, credeţi-mă, cartea nu ar fi una de aventuri, ci de profunde drame omeneşti, trăiri sufleteşti, dar şi „renaşteri din cenuşă”, zare de optimism şi… drag de viaţă. Da, munca noastră, adică a lucrătorului social, vorbesc de acei angajați de „CASMED”, este una de loc simplă şi departe de a fi ușoară. Dar ceea ce facem şi cum facem, pentru oamenii care îi avem la îngrijire este o adevărată salvare. Este greu, recunosc, dar când intru în casa unui beneficiar şi îi văd licărul de pe față şi bucuria din ochi, uit de munca complicată. Iar când îi mai aud pe unii zicându-mi: „Când vii tu, parcă răsare soarele!”, apoi să știți că forțele mi se triplează şi acești oameni străini îmi devin precum părinții mei. De fapt, și ei, beneficiarii, ne declară de multe ori că îi căutăm și îngrijim precum ar face-o copiii lor. Eu personal, am douăzeci astfel de „părinți”.
R.: – Apropo de copii, unde sunt ei sau poate bătrânii sunt solitari?
Mariana PÂRŢU, lucrător social: – Rar care beneficiar este singuratic. Au copii, dar vedeți ce timpuri trăim. Copiii, ba la unii și nepoții, le sunt plecați peste hotare la munci. Urmașii altora locuiesc în Chişinău, alte raioane şi nu-şi pot vizita părinții des. Iar persoanele pe care le avem în grijă (eu am 11, că lucrez pe jumătate de salariu), se confruntă cu mari dificultăți şi cu reale necazuri. O parte stau la pat, alții își poartă bătrânețile și bolile în cârje sau se mișcă cu premergătorul. Majoritatea nu-şi pot face nici cea mai simplă mâncare, nu se pot spăla, chiar nu-şi pot purta de grijă. Pedeasupra, mai sunt și bolnavi.
R.: – Cea mai informată la acest capitol, cred, este doamna asistentă medicală.
Maria LIVIŢCHI, asistentă medicală: – Beneficiarii noștri se confruntă cu diverse maladii şi nu doar din cele caracteristice vârstei înaintate. Problemele sistemului locomotor, hipertensiunea arterială, bolile cardiace, diabetul zaharat şi derivatele lui, sunt doar câteva dintre ele. Cea mai complicată este situația celor imobilizați, care stau la pat. Desigur, şi lucrul cu ei este cel mai greu, deoarece omul, incapabil fizic să-şi miște corpul, are nevoie permanentă de masaj pentru a nu face răni, periodic îi trebuie schimbată poziția, ridicat, întors. Astfel, că de cele mai multe ori mă aflu la beneficiar mult mai mult de ora stabilită conform contractului.
Aliona GROZAVU: – Imposibil să te încadrezi în ora pentru care ești salarizată, precum şi însăși salariul de trei mii de lei pe lună este departe de a „îndreptăți” eforturile depuse. Dar noi lucrăm cu consătenii noștri, pe care îi cunoaștem, cum s-ar zice, de-o viață. În acest caz se conectează alte sentimente, cele caracteristice pentru „aproapele”. Pe parcursul implementării proiectului ne atașăm reciproc, ne înrudim, dacă vreți. Iar cu un neam, o persoană apropiată nu te poți comporta altfel decât cu grijă, cu compasiune.
R.: – Ce intră în obligațiunile unui lucrător social „CASMED”?
Aliona GROZAVU: – Lista obligațiunilor este mare, de aceea am să răspund printr-o frază scurtă, dar elocventă: Tot ce facem și cum facem este orientat întru a le face viața şi bătrânețea beneficiarilor noștri mai ușoară. Aici, fac lipsă de modestie și susțin, că nouă, „casmed”-elor de la Gribova, ne reușește acest lucru, iar faptul dat poate să-l confirme orice persoană care o avem la îngrijire
Mariana PÂRŢU: – Într-adevăr, muncim mult. Indiferent de timpul de afară: plouă, ninge, e vânt, e arșiță sau noroi până peste glezne, noi suntem la datorie. Pentru că persoanele aflate în grija noastră și, respectiv, a „CASMED”-ului trebuie spălate, pieptănate, au nevoie de produse alimentare, trebuie să le fie cald, să fie sătule pentru ca să-și poată trăi viața, relativ, decent.
Maria LIVIŢCHI: – E foarte bine că această asociație optează pentru şi activează întru susținerea şi ajutorarea persoanelor în etate aflate în dificultate. Cât privește munca noastră, ea este una complicată, dar o luăm deseori şi ca pe o pomană, ca pe un dar adus oamenilor care la vremea lor au muncit pentru această localitate din care facem parte şi noi. Așa, că, ajutați de noi acești bătrâni și necăjiți griboveni încearcă să țină piept bolilor și să înfrunte destinul.
Asociația Obștească Centrul de Asistenţă Socio-Medicală la Domiciliu „CASMED” este o organizație nonguvernamentală, independentă, non-profit, care a fost înregistrată în decembrie 2010 din dorința de a sprijini persoanele în etate și persoanele defavorizate prin dezvoltarea și implementarea de proiecte sociale, educative şi de sănătate. Asistența medico-socială la domiciliu pentru persoanele în vârstă este cel mai important aspect al organizației, încercând să satisfacă o gamă cât mai largă de nevoi, de la integrare socială, recuperare și reabilitare până la asistență în faze terminale ale bolii. De la începutul anului 2017, peste 2200 vârstnici din 13 raioane de Nord și mun. Bălți au beneficiat de serviciile socio-medicale de îngrijire la domiciliu CASMED.
Liuba BULGARU