Investiţiile în agricultură se fac sub cerul liber

Ca ramură de bază a economiei naţionale, agricultura se afirmă  ca un domeniu de activitate deosebit de complex şi complicat. Interlocutorul nostru este Tudor CHILARI, director, SRL „Mihailena-agro”, s. Mândâc.

— Domnule director, investiţiile în această ramură se fac în câmp, sub cerul liber, astfel agricultura oricând fiind supusă riscului.
— Agricultorii îndeplinesc toate cerinţele tehnologice, respectă graficul lucrărilor agricole, procurăm seminţe dintre cele mai calitative, tehnică modernă etc. Dar dacă nu ne plouă la timp sau plouă prea mult, ori acţionează alţi factori meteo importanţi, roada unor culturi este compromisă. În diferit mod.
— Anul acesta a avut de suferit sfecla de zahăr.
— În iulie a plouat abundent, iar în august noi deja făceam planuri mari. După calculele preliminare aşteptam 45-48 tone de rădăcini dulci la hectar.
— Și în final?
— Până la urmă ne-am ales cu 10 tone la hectar şi acelea cu greu salvate.
— În ce mod?
— Condiţiile anului curent nu au fost favorabile pentru această cultură şi au dus la aceea, că sute de tone de sfeclă s-au stricat direct în câmp. Nici mecanismele noastre nu pot face faţă acestei probleme, iar cele ale fabricii nu pot extrage zahărul din rădăcinile stricate, care la jumătate, care mai mult sau mai puţin. Agronomul întreprinderii Südzucker Moldova S.A. este mereu pe câmp, verifică calitatea rădăcinilor şi ne recomandă cum să le recoltăm. După o perioadă de mecanizare totală, anul acesta am recoltat rădăcinile dulci manual. Zilnic, câte 60-65 de oameni, timp de 15 zile, ca pe timpuri, alegeau și selectau  sfecla stricată de cea bună, calitativă, care, spre regret, era mult mai puțină. În aşa mod am salvat puţină roadă.
— Şi aţi încheiat deja această lucrare agricolă?
— La noi sfecla a ocupat peste 400 de hectare, săptămâna aceasta recoltăm ultimele 88 de hectare.Venit, clar că nu aşteptăm, în schimb, avem cheltuieli în plus, trebuie să plătim munca manuală.
— Întreprinderea nu prevede ceva recuperări?
— De unde? Contractul cu fabrica îl încheiem cu un an înainte, în cel pentru 2018 era prevăzut preţul de 800 de lei pentru o tonă de producţie. Însă când a fost evaluată starea de lucruri  din ramură, ei au micşorat preţul până la 650 lei/ tonă.
— Celelalte culturi agricole de toamnă v-au bucurat cu roade?
— Porumb am recoltat în medie câte 10 tone la hectar, iar floarea soarelui – câte 2,7 tone, ambele rezultate sunt dintre cele bune. Atât, că preţul la seminţele de floarea soarelui a fost micşorat cu 1 leu, și agricutorii, a câta oară! s-au pomenit iar în pierdere.
— Ați reușit la timp să arați câmpurile pentru semănatul de primăvară?
— Deşi e uscat, avem arate peste 600 de hectare. Cum eliberăm un lan, cum tractoarele ies la arat.
— Seceta din această toamnă nu a fost o frână pentru aratul de zăble?
— Cum nu. Dar ce putem face? Solul pentru semănăturile de toamnă l-am pregătit la timp, deja am semănat culturile de toamnă pe o suprafaţă de 850 hectare. Dar dacă nu ne plouă nu se știe ce va fi. Noi am jertfi şi sfecla ce ne-a mai rămas, oricum nu e de calitate, dar numai să ne vedem cu umezeală în sol. Acum natura parcă începe a ne bucura cu câțiva stropi de ploaie, să dea Domnul mai multă.
— Oricare ar fi situaţia meteo, roada la hectar sau calitatea producţiei agricole, munca mecanizatorilor implicaţi la toate etapele, trebuie apreciată. Cum s-a isprăvit echipa în această toamnă?
— Ca de obicei, au muncit foarte stăruitor. Merită să fie menţionaţi mecanizatorii Serghei Chistruga, Adrian Novac, Valeriu Roibu, brigadierul Serghei Chelari, dar şi şoferii Anatolie Starii, Vasile Golban, cât şi Andrei Cornilov, care este responsabil de aprovizionarea cu motorină şi lubrifianţi a tehnicii agricole.
— Adică oamenii sfinţesc locul?
— E adevărată fraza: oricât de complicate ar fi condiţiile anului, agricultorii fac totul ca maximal să salveze roada crescută.
Valentina CEBOTARI