Ion NICORA, şef, Direcţia Agricultură şi Relaţii Funciare a Consiliului raional Drochia
− Dle Nicora, „Agricultura este maica neamului omenesc care hrăneşte fiii săi”, spunea Mihail Cogălniceanu. Dumneavoastră sunteţi, cum s-ar spune, un om din pâine, adică din meserie, din agricultură, care ar fi citata şefului agriculturii raionului, cu referinţă la acest domeniu?
− Eu aşi completa vorba lui Cogălniceanu, îndemnând să reţinem, că agricultura nu tolerează lipsa de gospodărire.
− Completarea este doar o constatare sau o avertizare.
− Nici una, nici alta. Este doar un adevăr.
− Şi cum stau agricultorii raionului Drochia la capitolul gospodărire?
− Novici în agricultura drochiană nu avem. Am mai spus-o. Chiar şi tinerii agricultori au şcoală şi ceva experienţă în domeniu. Despre liderii mai în ani nici nu vorbim, ei sunt cu temelie. Aşa că sentimentul de gospodar rămâne să fie o caracteristică pentru toţi. Desigur, liderii din agricultură nu pot fi aliniaţi în acelaşi rând, „categoria de greutate” fiind diferită. Dar, în general, reprezentanţii ramurii îşi cunosc meseria şi îşi fac treaba. Fiecare cum ştie şi cum vede lucrurile.
− Acum de ceva zile a demarat Secerişul 2017. Cum se munceşte în gospodăriile agricole?
− Anul curent, conform datelor parvenite de la întreprinderile ce-şi onorează această obligaţiune, în raion avem semănate cu mazăre 770 hectare, iar cu rapiţă 774. Roada medie la hectar este, respectiv, 31 şi 17 chintale. Dar în unele gospodării se anunţă şi 35 chintale de mazăre, 22 chintale de rapiţă. Dar sunt şi gospodării care abia de strâng câte 16 chintale de păstăioase.
− A început și secerișul orzului, a grâului?
− Recoltarea în masă încă urmează să pornească. Deocamdată doar câteva gospodării seceră aceste culturi cerealiere. În alte întreprinderi agricole bobul și de orz, și de grâu, cu atât mai mult de orz de primăvară, este încă moale și mai are nevoie de timp pentru coacere.
− Dar, în general, semănăturile de cerealiere cum arată?
− Arată bine. Sperăm la roade bune, dar mă îndoiesc de faptul că le vor depăși pe cele din anul trecut.
− De ce?
− În primul rând, pentru că în primăvara curentă au fost mult mai puține precipitații decât în cea precedentă. În al doilea rând, pentru că primăvara asta a venit mult prea devreme. În al treilea rând, ea a început cu călduri, apoi la sfârșit de aprilie, început de mai au venit înghețurile, frigul, fapt ce a stresat mult plantele. Dar, în general, toate culturile arată mulțumitor, satisfăcător. Cresc și se dezvoltă conform realităților, adică condițiilor de care au beneficiat. Acest fapt a fost menționat și în cadrul controlului reciproc desfășurat între gospodăriile agricole din raion.
− Furtuna de acum două săptămâni a afectat terenurile agricole?
− Slavă Domnului, nu. Dacă unele clădiri au fost deteriorate, apoi pentru agricultură precipitațiile au venit tocmai la timp, deoarece umiditatea din sol ajungea la limita de jos. Încă ceva ploi nu ar fi de prisos.
− De ce ar mai avea nevoie agricultorii întru a reuși să ne facă cu pâine și în anul curent?
− De sănătate, putere de muncă și paza Domnului.
− Asa să fie. Mulțumesc pentru acest interviu.
Consemnează Liuba BULGARU
