La Sofia a fost sărbătorit „Verdele”

Satul Sofia este bogat în tradiţii şi obiceiuri, în folclor autentic, în oameni cu un surprinzător spirit artistic şi foarte ingenioşi.

Un reprezentant al Ministerului culturii, la un eveniment cultural din această localitate, s-a exprimat, că „fiecare al doilea sofian este artist, dă-i scenă, că se isprăveşte la orice temă”. Consătenii mei au demonstrat acest lucru cu prisosinţă.

Multe din obiceiurile satului sunt în dependenţă de anumite sărbători. Însă doar la Sofia, după un obicei străvechi, de zeci şi zeci de ani, se sărbătoreşte „Verdele” sau „Nalba”, un obicei distractiv şi teatralizat, cum în alte localităţi din ţară nici nu s-a auzit. De fiecare dată evenimentul este la o săptămână după Duminica Mare, lunea, de Sânzâieni.

În această zi se munceşte, lumea vine din câmp pe după amează şi încep pregătirile. Din timp se înţeleg la cine din vecine se va aduna anul acesta toată mahala. Fiecare vine cu ceva mâncare şi „tărie”, dar mai frecvent – cu veselie şi voie bună. Şi neapărat, deghizaţi, ca de obicei, în costume haioase de miri şi mirese, de nănaşi şi nuntaşi. Mai târziu, încep a se petrece, adică fiecare grup pleacă în ospeţie la altul, astfel, întregul sat devine o arenă deschisă, unde se intersectează „alaiurile”, întâlnirile fiind vesele şi pline de haz, cu mult umor şi glume. Aşa se „făcea verdele” în tinereţea mamei mele, în copilăria mea, aşa se face verdele la Sofia şi acum.

În ultimii ani Muzeul de istorie şi etnografie din sat, custode Alexandra Nelipovschi, a devenit un centru de cultură, găzduind în incinta sa o serie de evenimente interesante, unul din ele fiind şi „Verdele”. În afară de „nunţi” improvizate mai vin oaspeţi, care sunt întâmpinaţi de gospodari cu plăcinte şi cu un păhăruţ de vin, aşezate pe frunze verzi de nuc, iarbă şi flori, foarte multe flori.

Nu a fost mai puţin impresionant „Verdele” din anul acesta. Ca oaspeţi de onoare sofienii i-au avut pe artiştii amatori din Pelinia, Petreni, Şuri, Pervomaiscoe, care au distrat publicul cu programe artistice de valoare. În faţa oaspeţilor și publicului au cântat ansamblurile artistice locale „Sofianca”, Casa de cultură, şi „Ţărăncuţele”, Muzeul de istorie şi etnografie, ambele colective deghizate, pline de voie bună, energie creativă şi dispoziţie de sărbătoare, pe care au reuşit s-o transmită publicului. Astfel, sub acordurile muzicii şi a vocilor artiştilor lumea se avânta în iureşul dansului şi se distra.

Bucurii sufleteşti deosebite a trăit şi primarul Veaceslav Magaleas, care i-a avut ca oaspeţi pe Raisa Vacari, primara satului Pervomaiscoe, şi pe Titu Sărăteanu, Pelinia, sosiţi împreună cu artiştii lor să împartă cu gazdele bucuria sărbătorii.

Mai târziu, după ce o parte din oaspeţi a plecat, centrul distracţiilor s-a mutat la Casa de cultură, director cunoscutul muzicant Victor Şerşen. O altă „nuntă” deghizată a venit cu tot alaiul şi a distrat sătenii la „Verde” aşa cum o făceau şi buneii, şi străbuneii lor – cu mult har, isteţime, glumind subtil, cu spirit umoristic şi scene ingenioase. Şi, ca de regulă, cei mai veseli erau copiii, care zburdau şi vedeau în acest spectacol improvizat cu participarea mamelor şi bunicelor o posibilitate de a se reţine mai mult timp la joacă.

Voia bună a continuat până târziu şi plutea în mireazma ameţitoare a serii peste întreg satul Sofia, dominat de o veselie şi o distracţie comună a femeilor. Şi doar a femeilor, care, prin acest obicei străvechi, scot Rusaliile din case, alungă relele şi belele, curăţă de duhuri sufletele ca să se stabilească binele şi buna înţelegere în tot satul. Aşa ne-au tălmăcit sensul sărbătorii femeile mai în etate, care au avut în viața lor câte 60-70 de petreceri de acest gen „pe nalbă”.

Valentina CEBOTARI