Mama și fiica de la internare
(De la stânga) Asistentele medicale Aurelia și Ana PÂRȚU
Două dintre asistentele care muncesc în secția internare de la IMSP „Spitatul raional „Nicolae Testemițeanu”, sunt Ana și Aurelia Pârțu. Sunt mamă și fiică.
Lunea precedentă, am avut posibilitatea, ca să zic așa, să le studiez activitatea pe parcursul a câteva ore. Fără să le întrerup din muncă, am dedus că mama Ana are munciți ani buni la acest post. Despre asta vorbeau atât viteza mișcărilor, comunicările scurte cu medicii invitați pentru consultații, explicațiile fixe și detaliate făcute pacienților, cât și îndeplinirea neîntârziată a indicațiilor medicilor pentru cazurile de urgență. Fiica Aurelia, stăpâna calculatorului din sala de internare, era, în temei, „mâna tehnică” a mamei, dar se implica și în munca pur medicală.
Ana muncește în secția de internare de peste 15 ani, Aurelia face al doilea an de stagiu. Ambele au făcut studii medicale la același colegiu, doar că, desigur, în perioade diferite. În copilărie Aurelia mergea deseori la locul de lucru al mamei. Uneori o amuza acel du-te-vino ce persista mereu în secția de internare și doar când era martora unor cazuri care nici pe aproape nu erau indicate unor ochi de copil, ea, chiar și cu mintea ei de copil, înțelegea cât de grea și complicată este munca mamei. Atunci a și hotărât, că va lua aceeași profesie și îi va veni în ajutor.
Peste ani, când Aurelia chiar a depus actele la Colegiul de medicină din Chișinău, mamei nu i-a prea plăcut decizia fiicei. Deoarece orice mamă care înfruntă o profesie ce se dovedește a fi nu doar grea, dar și complicată, nu-și dorește ca propriul copil să-i urmeze calea. Totuși, când s-a ciocnit de înverșunarea Auricăi, s-a resemnat. Pentru că orice mamă care își iubește propriul copil, totdeauna îl va susține în deciziile luate, mai ales, cele vis-a-vis de profesia aleasă.
Încă un lucru ce a trebuit să-l facă mai apoi, a fost să accepte și decizia fiicei de a munci alături de ea, în aceeași secție, cea de internare de la spitalul din Drochia. Acum lucrează împreună, se susțin reciproc, se ajută, și învață una de la alta. Oricum, medicina nu stă pe loc și cunoștințele Aureliei sunt mai altfel decât ale mamei Ana, mai moderne.
Liuba BULGARU
