Muzeului i-ar sta bine cu numele fondatorului său Ion Hasnaș

În ziarul „Glia Drochiană”, acum 4 ani, a fost publicat un reportaj cu genericul „Urmaşii boierului Hasnaş au revenit la origine”, cu referire la istoria satului Sofia și despre un eveniment inedit, produs la 31 mai 2018

Muzeul de Istorie și Etnografie Sofia a găzduit atunci un Simpozion ştiinţific internaţional cu prilejul împlinirii a 170 de ani de la edificarea Conacului boieresc din localitate. În luările de cuvânt a fost menţionat aportul istoric al boierului Ion Hasnaş, care a fost o personalitate cu viziuni moderne și școlit în domeniul arhitecturii la Viena, la fondarea şi dezvoltarea satului Sofia.
Faptele boierului Hasnaş, care a blagoslovit benefic această localitate prin tot ce a făcut și a contribuit personal, ca ea să se dezvolte şi să-şi creeze destinul sub oblăduirea Domnului, sunt apreciate ca cele mai reformatoare din acea perioadă, care au pus temelia multor lucruri benefice, ce au contribuit la formarea și dezvoltarea localității. Având un comportament uman față de oameni, el s-a îngrijit și de sufletul lor, le-a construit o școală pentru alfabetizarea copiilor, o biserică pentru sufletele locuitorilor, care veneau la muncă din împrejurimi: Bădiceni, Mândâc, Strâmba, lipoveni, deoarce „acest boier plătea mai bine şi se comporta mai omeneşte”. Legenda spune, că boierul Hasnaș, care a pus temelia satului Anfisovca (azi Sofia, care în 2023 va avea 200 de ani) a îngropat în cele patru părţi ale satului câte o cruce din aur, ca ele să protejeze satul de „cele rele”. Pe aceste locuri frumoase a fost construit și Conacul boieresc, care stă mândru deja de 174 de ani, servind drept şcoală medie pentru multe generaţii de copii, ambulatoriu al satului. Iar de aproape 40 de ani aici este Muzeul de Istorie şi Etnografie, un loc extrem de potrivit or, el mai păstrează în sine spiritul acelor timpuri de demult. Interiorul cu sobele de teracotă smălțuită, cu decor ornamental şi tavanul cu elemente arhitecturale specifice ne vorbesc despre faptul, că edificiul are o importanță artistică și arhitecturală importantă.
La acest eveniment au fost prezenți și descendenţi din familia Hasnaş. Un fior emoţionant au trăit cele două familii de Hasnaşi: Vladimir şi Verginia Hasnaş (Ungheni) şi Vera Hasnaş cu Anatol Simionica (Bălţi).
Acest reportaj a reapărut, peste 4 ani, exact la data publicării lui, pe rețelele de socializare, și a trezit interesul vizitatorilor. Unii l-au apreciat ca valoare istorică, alții și-au expus gândurile. Unul din acești autori este și profesorul Gherghe Brânză, medic renumit, fost șef de secție la Spitalul Clinic Republican.
Mai jos Vă propunem cugetările dumnealui:

„Multstimați consăteni!
Ați organizat o Mare sărbătoare pentru sofieni, care proslăvesc satul Sofia (din grecă – înțelepciune), activând fie în satul natal SOFIA ori pe unul din toate continentele lumii, cu excepția Antarctidei. Da mai știi, poate și acolo, cel puțin, ar fi fost vreun sofian ca să se manifeste ca un reprezentant-discipol al multor generații crescute cu bunăcuvântarea lui Ion Hasnaș în satul de el creat, unde lumina cărții El a pus-o în capătul tunelului întunecat al analfabetismului, devenind pentru copiii sofienilor, aduși în sat de marele Ion Hasnaș, scopul major al vieții de a o cuceri.
Au început a studia în școala construită de EL, apoi, cu vremea, chiar în Conacul lui boieresc, devenită cea mai vestită școală în domeniul cunoștințelor. Autorul n-a visat, că conacul lui slăvit ca un monument arhitectural va deveni arhitectorul cunoștințelor profunde, va deveni trambulină de pe care sofienii și-au luat avântul în toate colțurile lumii pentru a studia, pentru a munci. În vremea sa oare s-a gândit EL, că fundamentul pus atunci, la începuturi, că truda sa, respectul lui față de CARTE, cu timpul, va fi rezonabilă/de răsunet nu doar în țară. Că cei aproape 5000 de sofieni vor promova în lume 5 academicieni, inclusiv, Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, la vreo 2000 de ai LUI urmași vor obține studii superioare, că vor fi peste 60 de doctori în științe și doctori habilitați, vor fi 3 rectori universitari, mulți șefi de catedre, că în Sofia se va naște Valeriu Bujor, viitorul fondator al Universității de criminalistică din Moldova; că în Guvernul RM vor activa peste 15 sofieni, dintre care 2 viceminiștri, șef de cancelarie, 3 șefi de departamente, ambasadori etc.
Sofia a dat lumii și mulți medici cu renume, printre care profesorul Boris Curajos, doctor-habilitat în medicină, profesor universitar, doctorul Liviu Maniuc, șef, secție malformații cardiace congenitale din cadrul SCR „Timofei oșneaga”, care operează nou-născuții și la 2-3 zile de la naștere, etc.; învățători, directori de întreprinderi și unități agricole, șefi de raioane, artiști, scriitori, ingineri, agronomi etc.
Arcadie Filip, de exemplu, activează în calitate de mecanic principal pe corabie în Africa de Sud, Alina Popovici, fiică de sofieni, face magistratura în USA, apoi este angajată ca lector la Universitatea de Stat din Moscova, Mihail Gâscă, doctor habilitat, lucrează în Academia Agricolă din Moscova, și mulți alții .
Spațiul editorial limitat nu permite enumerarea tuturor sofienilor care duc faima satului de baștină în toată lumea, îl slăvesc pe fondatorul satului Ion Hasnaș. Cartea „Satul Sofia” vă poate convinge, cât de norocos a fost Ion Hasnaș, primind în dar de la părinți acest teren de pământ, pe care, ulterior, l-a valorificat într-un mare CUIB de PĂSĂRI CĂLĂTOARE, instruite prin Binecuvântarea Lui Ion Hasnaș, care și-au luat zborul din satul natal în toată lumea. Foarte semnificativ, că urmașii lui, în a câta generație, își cinstesc stră-stră-străbunelul, el fiind, pe drept cuvânt, una din Marele Stele ale acestui Pământ.
Cred, că Muzeul de Istorie și Etnografie din Sofia trebuie să-i poarte numele lui Ion Hasnaș, înveșnicindu-i memoria!”
Gheorghe BRÂNZĂ