O afacere prosperă, sprijinită de Uniunea Europeană
O zi de muncă în atelier. Doamna Fenea are o experiență de patru decenii în croitorie.
Dezvoltă cu succes o afacere în satul de baștină unde a deschis cu ajutorul unui grant european 15 locuri de muncă. Este vorba de Marina Andreev, o tânără din satul Ustia, raionul Dubăsari, care a deschis cu sprijinul Programului UE-PNUD, ”Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, un atelier de confecționare a uniformelor de lucru.
Tânăra a absolvit în 2013 Academia de Studii Economice. A aflat despre oferta de proiecte și a decis să aplice un business plan. Spre surprinderea ei, a câștigat concursul, iar grantul în valoare de 15 mii de euro, i-a permis să procure utilajul, să perfecteze actele și să renoveze încăperea. Întreprinderea și-a început activitatea în vara anului 2014. Un an mai târziu, în 2015, venitul obținut din activitatea atelierului i-a permis să deschidă un oficiu de distribuire a mărfii în or. Chișinău. ”Actualmente avem, în medie, în jur de 30 de comenzi pe lună. Colaborăm atât cu instituții private, cât și de stat. Pe lună realizăm în jur de 800 de lucrări, salopete, pantaloni, scurte etc. Odată cu deschiderea oficiului nostru în Chișinău, am început să interacționăm și cu alte întreprinderi de la care achiziționăm caschete, încălțăminte, mănuși cu care completăm uniformele noastre”, ne relatează antreprenoarea. Anul trecut Marina Andreev a obținut un grant în sumă de 6000 de euro de la Organizația de Dezvoltare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii, pentru a investi în dezvoltarea unui site de promovare a întreprinderii. Potrivit Marinei Andreev, cheia succesului e în multă muncă, dar și în îndrăzneala necesară ca să facă față concurenței. ”La început a fost mai dificil. Clienții priveau oarecum cu neîncredere, eram nouă pe piață și tânără. Trebuie să fii curajos, să dai dovada că știi ce vrei, ca să te impui și să faci față concurenței. Treptat le-am câștigat încrederea și azi deja avem o nișă a noastră pe piață”, mai spune antreprenoarea.
Dezvoltarea cu succes a acestei afaceri demonstrează că, prin investiții minime în întreprinderi mici și mijlocii în sectorul rural poate fi stopat exodul populației și pot fi dezvoltate localitățile. Una din angajate, Natalia Tanasiev, a muncit câțiva ani peste hotare. Chiar dacă salariul de cusătoreasă e mai mic ca cel obținut în Italia, deschiderea atelierului a determinat-o să rămână alături de copil și familie. ”Trei ani am muncit împreună cu soțul în Italia. Din punct de vedere psihologic, e greu în străinătate, orice ai face, ești conceput ca un străin, dar și despărțirea de copil este foarte dureroasă. Aici fac ceea ce îmi place, sunt cusătoreasă de meserie și sunt alături de copil și părinți”.
Poate nu toți ar accepta să se întoarcă de peste hotare, dar astfel de afaceri ar reduce cu certitudine din amploarea exodului, consideră și Nona Andreev, mama Marinei Andreev, administratoarea afacerii. ”Când Marina a deschis atelierul, nu aveam idee cum poate fi dezvoltată întreprinderea. Pentru mine era un domeniu necunoscut. Acum avem comenzi de la diferite companii. Treptat m-am încadrat și ne susținem reciproc, inclusiv cu idei”, ne-a spus Nona Andreev.
O altă angajată, Elena Moisei, a activat timp de mai mulți ani la fabrica ”Ionel” din Chișinău. A ales să lucreze aici pentru că e mai aproape de casă, și poate petrece mai mult timp cu copilul. La fel și Irina Platon-Buzgan, care timp de doi ani a făcut naveta, fiind angajată la un atelier de confecționare a hainelor din Chișinău, s-a bucurat să aibă un loc de muncă în satul de baștină, fapt care îi permite să fie mai mult timp alături de familie. ”Dacă autoritățile ar începe să investească în afaceri care ar contribui la deschiderea locurilor de muncă, părinții nu și-ar abandona copiii, plecând la muncă peste hotare”, consideră Irina.
Maxim Cataranciuc, manager de proiect în cadrul PNUD, ne-a informat că programul ”Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, la care a participat și Marina Andreev, a demarat în 2009, iar acum este la cea de a cincea etapă: ”Programul a avut un subprogram ”Granturi pentru tineri” care, la rândul lui, s-a desfășurat în două etape. UE a finanțat 10 afaceri pe malul drept și 30 de afaceri pe malul stâng al Nistrului, oferind o investiție de 880 mii de euro. În cea de a doua etapă a acestui subprogram, desfășurată în perioada 2015-2018, au fost susținute 15 afaceri pe malul drept și 16 afaceri pe malul stâng al Nistrului și au fost investiți 675 mii de euro”. În ansamblu, programul ”Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii” cuprinde mai multe domenii de dezvoltare. La etapa a treia, spre exemplu, a contribuie la dezvoltarea mediului de afaceri, a comunităților și la susținerea societății civile. La etapa a patra, a fost oferită finanțare doar pentru dezvoltarea mediului de afaceri și a comunităților. ”În 2019 a demarat a cincea etapă a acestui program, în cadrul căreia UE va finanța proiecte de dezvoltare a mediului de afaceri, a comunităților, proiecte legate de dezvoltarea patrimoniului cultural, cum ar fi Circul din Chișinău și Cetatea Tighina. Pentru această etapă, care se va desfășura până în 2021, sunt preconizați 9,4 mln euro”, ne-a mai spus managerul de proiect.
Prin intermediul programului ”Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii” au fost create 66 întreprinderi pe ambele maluri, dintre care 31 în programul de granturi pentru tineri. Mai mult de 23.000 persoane (51% femei) au beneficiat direct de proiectele Programului și peste 200.000 de cetățeni de pe ambele maluri și-au îmbunătățit nivelul de trai datorită inițiativelor implementate.
Svetlana Corobceanu
Acest articol a fost publicat în cadrul proiectului ”Campanie de informare în regiunile Moldovei despre situația democratică și asistența UE pentru dezvoltarea țării”, realizat în cadrul Platformei Naționale din Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic, de către Asociația Presei Independente (API) în parteneriat cu Centrul Național de Mediu și Consiliul Național al Tineretului din Moldova, cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul articolului este responsabilitatea exclusivă a autorilor – Asociația Presei Independente (API) – și nu reflectă în mod neapărat poziția Uniunii Europene.
