“O mână de ajutor începe cu o vorbă bună”

Acesta este credo al Marcelei Cojuhari, angajată a Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei, Drochia. În funcţia ei de şefă a Serviciului social “Asistență personală”, a colegelor sale intră monitorizarea şi evaluarea activităţii asistenților personali comunitari, care, la rândul lor, acordă asistenţă specializată persoanelor în dificultate, determină nevoile acestora și asigură accesul lor la prestații sociale.

Marcela Cojuhari a depăşit demult atribuţiile standarde de serviciu, prevăzute de legislaţia în vigoare. Fiind în conctact cu persoanele cu un destin vulnerabil, cu oameni mai trişti ca noi, cu maturi şi copii cu statut social inferior, ea a înţeles, că nu poate diviza ceea ce trebuie să îndeplinească, conform funcţiei ocupate, şi ce NU este OBLIGATĂ să facă. Domnul a înzestrat-o cu nişte calităţi alese, iar ele, nimerind într-un sol fertil, au acceptat educaţia fină a părinţilor şi s-au stabilit în sufletul ei deschis către oameni şi în inima ei blândă şi generoasă.
Depăşind obligaţiunile de serviciu, Marcela Cojuhari continuă să-şi ajute discipolii până îi vede aranjaţi şi aşezaţi pe trai. Am văzut-o cum îşi desfăşoară activitatea în fapte concrete, cum găseşte căi de soluţionare a problemelor, cum demonstrează nu doar compasiune, exigenţă, dar şi implicare, operativitate şi gătinţă permanentă de a ajuta. Şi am văzut-o cum îi sclipesc ochii de bucurie, cât este de fericită, atunci când îi reuşeşte, când îşi vede rezultatele implicării.
Primul ei examen a fost familia Nicolai din satul Hăsnăşenii Mari. Acum câţiva ani această familie, cu severe probleme de sănătate, cu dificultăţi locomotorii, dar şi fără un loc sigur de trai, a riscat cu sănătatea şi a adus pe lume un copilaş.
Marcela începu supravegherea acestei familii, se apreciase cu un asistent social, cu nişte ajutoare spontane pentru reparaţia casei părinteşti, ce nu le aparţinea lor. Dar simţea că nu este suficient. După ce s-a sfătuit cu Tudor Golban, şef, Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei, împreună au decis să extindă acţiunea. Şi Marcela Cojuhari s-a avântat în căutare de idei, descoperiri de nume, colectări de promisiuni şi evidenţa realizărilor în fapte. Înarmându-se cu putere de convingere, cu argumente triste din viaţa discipolilor, cu succese, la început mai timide, apoi tot mai îndrăzneţe, echipa Marcelei a găsit un om generos, pe nume Alexei Paluţă, din România, care a reuşit să procure o casă pentru această familie. Marcela cu complicii descoperiţi de ea şi de serviciul său au reparat şi au adus-o la condiţii normale pentru trai. Drept rezultat şi recunoştinţă pentru aportul societăţii implicate în această faptă generoasă, familia Nicolai s-a îmbogăţit încă cu un membru.
O mână de ajutor începe cu o vorbă bună, iar credo înseamnă credință. Însă numai credința e puţin. Este necesară o mare dorinţă de a duce lucrul până la un final reuşit. Desigur, cu ajutorul oamenilor cu suflet generos, cu inimă bună. Aşa a apărut şi s-a născut povestea lui Cristian Coţofană din satul Popeştii de Sus, care, în urma unui accident teribil, a fost ţintuit în scaunul cu rotile. Respectiv, avea (şi are) mare nevoie de investigaţii şi consultări la medicii specialişti din capitală. Şi Marcela a apelat iar la Alexei Paluţă, medicul basarabean, stabilit la București în 1994, unde a fondat o Asociație de binefacere „Tighina-Republica Moldova”, în memoria tinerilor care au căzut în războiul din 1992, la Tighina. El, pe lângă activitatea de medic, desfăşoară acţiuni de binefacere cu un spectru extins de servicii. După ce au discutat problemele lui Cristian, Alexei Paluţă a luat asupra sa organizarea investigaţiilor. Dar COVID-19 a stopat orice mişcare în domeniu. După mai multe discuţi, Alexei a finanţat procurarea unei case în sat, ca băiatul să aibă ungheraşul său. Acum, cu ajutorul mai multor agenţi economici, are loc reparaţia şi amenajarea locuinţei.
Iar Marcela Cojuhari e în continuă căutare. Şi când îi reuşeşte, radiază de bucurie, împarte cu toţi momentele de satisfacţie sufletească, se minunează ce aspect ia casa lui Cristian cu fiecare zi trecută. Şi mai mare i-a fost mirarea, chiar a fost surprinsă, când într-o bună zi a telefonat-o părintele Cernei de la Mitropolia Basarabiei cu propuneri de acest gen. L-am contactat pe Valeriu Cernei, vicar administrativ al Episcopiei de Bălţi, Mitropolia Basarabiei, să detalizăm implicarea Sf. Biserici în soarta băiatului din Popeşti: “Noi facem acţiuni de binefacere nu ca să ne lăudăm. Despre acţiuni vorbesc elocvent faptele concrete. Eu personal, când mă întâlnesc cu astfel de destine triste, fără să vreau încep a lăcrima, mă doare sufletul pentru oameni necăjiţi. În jurul nostru sunt multe persoane cu destinele frânte, însă oameni cu posibilităţi reale de a întinde o mână de ajutor sunt şi mai mulţi. Este un lucru extraordinar să poţi să-ţi ajuţi aproapele. Pe Cristian Coţofană o să-l sprijinim şi în continuare, în măsura posibilităţior. Iar cu Marcela este plăcut să colaborezi, este o fată activă şi mărinimoasă, care pune suflet în tot ce face. Acum avem pregătite pentru Cristian două scaune cu rotile, în curând va intra în posesia lor. Toate acţiunile noastre de binefacere şi ajutorare a aproapelui le facem cu binecuvântarea Preasfinţitului Antonie, Episcop de Bălţi”.
Şi Cristian Coţofană a ţinut să mulţumească tuturor persoanelor care se implică în destinul lui: “Vă mulțumesc foarte mult tuturor pentru Căsuță mea nouă, participarea la destinul meu, pentru receptivitate și ajutor. Vă mulțumesc sincer și vă doresc ca toate lucrurile bune, pe care mi le-ați oferit, să se întoarcă înzecit, astfel încât viața voastră să fie formată din drumuri bune, oameni buni și zile fericite. Vă mulțumesc foarte mult pentru tot. În lume există oameni de acest fel: simpatici, sinceri și sensibili. Astfel de oameni oferă altora speranță și ajutor dezinteresat, ei îi fac pe ceilalți mai puternici, mai optimişti și mai amabili. Mulțumesc din suflet, Dumnezeu să vă acorde putere și sănătate, realizarea tuturor viselor și bunăstării în viață.”
Faptele frumoase şi generoase îl înnobilează pe orice om, îi adaugă valoare şi îl face deosebit. Ne dorim în jurul nostru cât mai mulţi oameni de această factură.

Valentina CEBOTARI